Istoria și povestitorii ei
Istoria și povestitorii ei

Dacã vrei sã afli mai multe lucruri despre tine, trebuie sã afli mai multe lucruri despre istoria poporului din care faci parte. Anumite lucruri care țin de identitatea ta culturalã nu le poți descoperi decât studiind istoria neamului tãu. Din aceastã convingere deschid cu plãcere orice carte de istorie care îmi picã în mânã.

De-a lungul timpului am aflat lucruri care m-au fãcut sã fiu mândru cã sunt român, dar și lucruri care m-au pus serios pe gânduri. Dar așa cum nu poți sã fii permanent mulțumit de tine însuți, nici fațã de patrie nu poți nutri mereu numai sentimente plãcute. Asta nu înseamnã cã le voi lua vreodatã partea infirmilor care nu pot sã-și iubeascã patria. Sunt convins cã aceștia nu pot sã se iubeascã nici pe ei înșiși, pentru cã stima lor de sine este foarte micã. și nici n-ar putea sã fie mai mare, din moment ce se identificã doar cu lucrurile negative pe care ei le aflã despre istoria neamului lor tot de la unii ca ei, care nu fac altceva decât sã transmitã mai departe urâțenia imaginii lor din oglindã. Pentru cã orice ai face, întotdeauna te percepi la scara propriilor tale cunoștințe.

      

Acești oameni superficiali formeazã marea masã de manipulatori manipulați. Aș fi idealist sã-mi doresc o lume în care ei sã nu-și gãseascã loc. Mai ales în acest stadiu pe care umanitatea îl parcurge, în care mijloacele de comunicare în masã sunt atât de diverse și atât de facile. De aceea simțim cã suntem într-un rãzboi permanent care de-acum încolo va alterna componenta sa mediaticã cu cea convenționalã tot timpul. Rãzboiul mediatic îi va omorî spiritual pe toți cei care nu vor gãsi mijloace sã se fereascã, iar cel convențional pe toți laolaltã, ca și pânã acum.

           
  
Mai existã și o categorie aparte a acestor denigratori, alcãtuitã din oameni educați care cunosc suficient de multe lucruri despre poporul lor încât ar putea pãstra un echilibru între aspectele pozitive și negative care le caracterizeazã nația. Dar nu o fac, pentru cã nu-i lasã aceeași urã de sine amplificatã de admirația exageratã fațã de alte popoare.

Istoria este pânã la urmã o poveste despre drumul pe care un popor și l-a fãcut în lume. Cum este spusã aceastã poveste depinde de povestitor. El poate fi un denigrator incult sau dimpotrivã, foarte cultivat, dar incapabil sã pãstreze acel echilibru care l-ar face sã fie un povestitor obiectiv și cinstit cu el însuși și cu poporul din care face parte.

În aceastã lume pestrițã și încãpãtoare scara propriilor cunoștințe îl va orienta pe fiecare cãtre povestitorul pe care îl meritã. Sau, cum mai spunem noi românii, cum îți așterni, așa dormi.