Zalãul permutã meniul unguresc din Sãlaj la Sinaia
 Zalãul permutã meniul unguresc din Sãlaj la Sinaia

Se întâmplã uneori sã te simți invadat de un sentiment puternic cã vrei sã pleci în concediu. Pur și simplu dorești sã lași puțin orașul în urmã și sã te duci pe munte. Vrei sã îți inunzi pieptul cu aer curat și sã admiri stâncile, brazii și lumea aceea de vis pe care numai peisajul montan ți-o poate oferi.

Urmãtorul pas este sã îi întorci spatele orașului și sã te îndrepți cãtre Carpați. Așa s-a întțmplat în ziua în care eu și familia mea am ales sã plecãm la Sinaia, un orãșel mic, în mijlocul munților, în județul Prahova.

Sinaia nu este doar o regiune turisticã, ci și un oraș care a fost ales drept reședințã regalã de cãtre Carol I, cel care a construit aici Castelul Peleș în 1873 și 1914, devenit ulterior un muzeu care se poate vizita și azi.

Ca loc pentru cazare am ales Complexul Turistic Alex, care este totodatã și unicul restaurant cu specific unguresc din Sinaia. Ne-a surâs ideea fiindcã știam cã bucãtãria ungureascã este nu doar renumitã, ci și foarte gustoasã. Ne-au confirmat aceastã teorie și dânșii, deoarece deja pe site-ul lor am gãsit citatul urmãtor: “Nu existã dragoste mai sincerã decât dragostea pentru mâncare” – George Bernard Shaw

Pensiunea Restaurant Alex din Sinaia cu specific unguresc atrage în fiecare an o mulțime de turiști, care petrec acolo clipe de neuitat. Noi am ajuns acolo pe înserat. Prima impresie a fost una de uimire. Am fost surprins de faptul cã terasa era plinã, atmosfera relaxantã: turiști așezați pe bãncile de lemn savurau bucatele alese, muzicã live, lumânãri aprinse, copilași care fugeau printre mese jucându-se, chelneri cu zâmbetul pe buze, care ne urau bun-venit și ne-au adus din partea casei un platou cu pâine cu unturã și ceapã, toate acestea compuneau un cadru din care nu-ți doreai sã mai pleci.

Au urmat apoi bucatele specific ungurești, pe care le-am savurat în timp ce ochii se hrãneau la rândul lor cu priveliștea splendidã oferitã de vârful Caraiman pe care trona celebra cruce a cãrei luminã pãrea cã sfințește locul.

Totul în jur pãrea magic, așa încât simțeai cã parcã ești altundeva, într-un alt loc, un loc în care domnește frumusețea, unde mâncarea are gust, oamenii sunt voioși și relaxați, iar aerul e proaspãt și curat.

Urcând spre camere, am avut sentimentul cã ne aflãm într-un castel. Tavanul înalt cu candelabrul fastuos parcã te ducea cu gândul la castelete fãcea sã simți cã te contopești cu el. Ajungând în camere, am realizat cã nici aici nu era absolut nimic de reproșat. Totul este atât de frumos aranjat și de bine-gândit, cu spații de depozitare bine compartimentate și alte surprize de acest gen, încât fiecare camerã este unicã – altfel amenajatã, altfel gânditã, tocmai ca sã dea senzația de originalitate, de confort. Atunci ne-a venit în minte sã îl întrebãm pe proprietarul complexului cum a reușit sã realizeze acel loc ideal, unde poți sã te simți într-adevãr bine, chiar rãsfãțat.

În dimineața urmãtoare, ne-am așezat la un ceai cald pe terasã și l-am rugat pe Csengettyûs Ludovic, directorul complexului Alex, sã ne dezvãluie cum a realizat acel loc.

– Ideea a venit doar prin simplul fapt, cã noi, fiind din Zalãu, cunoaștem mâncãrurile ardelenești, iar rețetele sunt aduse de cãtre familia noastrã și de cãtre bucãtarul nostru. Construcția s-a ridicat în 1930 și a fost cunoscutã ca Pensiunea Parâng, în timpul lui Ceaușescu, în era comunistã. Pensiunea s-a deschis în 2003, atunci în Sinaia exista doar restaurant cu specific sârb și italian. În 2005, i-am dat restaurantului specific unguresc. Încã de la început, chiar și noi am rãmas mirați, cât de multã lume a venit și, de atunci, nu doar cã ne-am lãrgit clientela, dar i-am și pãstrat pe cei care ne-au vizitat, sunt clienți fideli.

Chelnerii noștri sunt din Sinaia sau din București, localnicii s-au bucurat cã am deschis acest complex deoarece este un plus pentru ei, din punctul de vedere al turismului și creeazã și noi locuri de muncã însã totodatã este o nouã culturã, care se îmbinã cu cultura lor, o tradiție care este binevenitã între locuitorii români.

– Ați învãțat aceastã meserie sau cum se face cã știți cum sã uimiți clienții?

– Nu, de profesie sunt profesor de matematicã, însã știu cum aș dori eu sã fiu tratat când mã duc în vacanțã și încerc sã le ofer clienților noștri ceva care sã fie mai presus decât simple servicii de pensiune și restaurant. Încercãm sã le facem șederea cât mai plãcutã și memorabilã.

Iulie Ilie lucreazã pe post de chelnerițã aici de 12 ani și am întrebat-o cum se simte aici și care este secretul pentru care a rãmas aici atâția ani de zile.

– Aici mã simt ca acasã, ca într-o familie. Vin cu drag aici. Clienții pleacã întotdeauna mulțumiți, o parte din ei pleacã de aici deja ca un prieten. Simțind asta zi de zi îți face ziua frumoasã. Ardelenii sunt foarte sufletiști, foarte corecți. Este locul ideal de muncã.

Dinu Adrian, muzicianul complexului, practicã de 43 de ani aceastã meserie. El a rezumat în douã fraze meseria lui în Sinaia:

– Atmosferã plãcutã, peisaj superb. Restaurantul este într-o zonã mirificã.

În afarã de zonã și de atmosferã, trebuie sã amintim și cãțeii familiei, pe Gyuri și pe Sanyi, care întotdeauna îți zic un bun-venit cu un lãtrat profund.

Personal, pot sã afirm cã servirea a fost impecabilã. Pe site-ul lor putem citi: ,,În speranța cã ne veți alege pe noi pentru petrecerea vacanței dumneavoastrã, vã garantãm cã veți veni la noi ca turiști și veți pleca prieteni.” Așa s-a întâmplat chiar și cu noi. Simțim cã oricând vom putea sã plecãm puțin din oraș, mereu ne va atrage acel loc, cãci nu am cunoscut doar o echipã minunatã, ci ne-am gãsit și noi prieteni în ei.