Ungaria tot mai aproape de maghiarii din Transilvania
Ungaria tot mai aproape de maghiarii din Transilvania

Cu ajutorul guvernului ungar se deschid patru Centre Informative Civice în Transilvania, cu scopul de a sprijini activitatea societãții civile maghiare din România. Aceste centre vor informa organizațiile civice din Transilvania despre posibilitãțile finanțãrilor nerambursabile oferite de diferite instituții și fundații din Ungaria. În ultimii ani Ungaria a investit sute de milioane de forinți pentru a sprijini ONG-urile din România, oferind servicii de informare reale și sugestii pentru conlucrãri cu organizații similare din Ungaria sau regiunile locuite de maghiari din Slovacia, Serbia, Ucraina, Croația etc. Acest proiect de anvergurã al guvernului ungar se deruleazã prin organizația de tineret MIÉRT (Magyar Ifjúsági Értekezlet), o conferințã a tineretului maghiar din Transivania, care este în strânsã colaborare cu UDMR.

Înființarea acestor centre civice denotã clar interesul real al Ungariei fațã de autoorganizarea societãții civice maghiare din Transilvania – toate straturile societãții maghiare fiind organizate în asociații, bresle sau conferințe active începând de la pedagogi și turism pânã la handicapații maghiari sau asociațiile feminine ale cultelor – , oferind civililor exact de ceea ce au nevoie pentru a funcționa: fonduri.

Prin consiliere aceste birouri deschid orizonturile tinerilor maghiari în tematica organizãrii civice democratice de tip european (adicã finanțate cu empatie de stat, ONG-urile fiind respectate și considerate parteneri în a face societatea și viața contribuabililor mai bunã), completând perfect activitãțile înflãcãrate dar semiprofesionale ale tinerilor legate de înființare de ONG-uri, administrarea acestora și obținerea unor fonduri pentru a avea bani pentru contracte, nevoi și eventual salarii.

știrea este primitã cu mare bucurie de societatea civilã maghiarã din Transilvania, deoarece sistemul proiectelor cu finanțare nerambursabilã din România funcționeazã mai mult ca greoi, luând cheful multora de a desfãșura oficial activitãți voluntare. Cea mai importantã diferențã dintre sistemul proiectelor nerambursabile maghiare și românești constã în atitudinea fațã de fenomenul civic.

În Ungaria proiectele civililor sunt primite cu stimã și empatie, cu ideea de a ajuta ONG-ul respective în a-și desfãșura activitatea beneficã societãții, organizațiile non-profit și voluntariatul ca atare fiind privite ca un PARTENERIAT între douã pãrți responsabile pentru mersul bun al socetãții.

Pentru a-și atinge scopul, statul ungar a fondat un sistem modern de aplicare în aceste parteneriate, conținutul proiectelor fiind mult mai importante, decât problemele tehnice ale virãrilor sau decontãrilor. În Ungaria proiectul bun este dat la personalul tehnic, pentru a se gãsi cãile legale de virare. Prin acest gest Ungaria sprijinã creativitatea, îndeamnã civilii sã vinã cu proiecte originale sugerându-le cã proiectul ca atare reprezintã valoare, nu parte tehnicã.

Astfel proiectele nu sunt înaintate prin poștã, expediind zeci chiar sute de coli ministeriale (texte, copii, extrase, bugete, adeverințe, statuturi, atestãri în 2 exemplare, ștampilate și reștampilate cu „Conform cu originalul”) ci se completeazã un model on line, care este conceput în așa fel, încât sumele introduse sunt automat transmise pe paginile urmãtoare, atenționând civilul dacã calculele nu sunt corecte. În aceste rubrici sistemul on line îți garanteazã punctaj maxim, oferind posibilitatea realã de a câștiga sute de mii de forinți.

Dupã ce ai apãsat pe TRIMIS, proiectul tãu rãmâne neatins, necorectabil pânã nu ajunge în fața comisiei. Stadiile evolutive ale proiectului pot fi vãzute la rubricile din capãtul modelului, informând organizația civilã în ce stadiu a ajuns cererea: stadiu de sosire, stadiu de clasificare dupã tematici, stadiu de preevaluare, stadiul de evaluare, pregãtire pentru decizie, stadiul deciziei. Ultima etapã, decizia, se primește pe mail-ul atașat dupã câteva minute, pe o coalã ministerialã cu antetul guvernului Ungariei, cu felicitãri și urãri de bine semnate mp. de secretarul de stat.

Atitudinea sistemului maghiar fațã de creativitate și idealurile civile se oglindesc desigur și în virarea banilor câștigați. Fondurile maghiare câștigate sosesc înainte sã organizezi ceea ce ai propus, ca sã ai bani de unde sã plãtești costurile.

În România sistemul proiectelor nerambursabile acordate societãții civile funcționeazã mai mult ca greoi, ceea ce se observã din start în redactarea formularelor – formulate într-un limbaj profesionalizat ambiguu, fiind înțeles deseori numai cu dicționare speciale (vezi „eligibilitãți”, etc), nelãsând posibiliatea pentru inovație, creativitate, sugerând civilului sã nu complice mult treaba instituțiilor, și sã aleagã din posibilitãțile date. Astfel, dacã ești inventiv, și depãșești punctajul care te face îndreptãțit sã primești fonduri ajungi sã fii respins pe motive așa zis tehnice, o expresie ambiguã, din care nu înțelegi unde ai greșit (ca sã înveți din greșeli). și sã nu mai vorbim de hârtii, hârtii, hârtii.

Problema cea mai mare a sistemului român este modul de abordare a fenomenului civic. Pânã ce în Ungaria ești privit ca un partener cu care poți sã faci viața oamenilor mai plãcutã, în Romania totul funcționeazã mai greoi:banii câștigați se primesc DUPÃ ce ai derulat proiectul, nimeni nu se-ntreabã, „pãi de unde sã aibã ãștia bani? Dacã ar avea, nu ar cere…”

Aceastã situație împinge marea majoritate a ONG-urilor „sã se descurce”, sã „fenteze” aceastã situație imposibilã. O situație specificã este de exemplu cazul decontãrilor de drumuri. În România – în majoritatea cazurilor – nu poți plãti benzina profesorilor universitari invitați, ci trebuie sã îi obligi sã vinã cu trenul, autobusul (sã aduci 3 oferte), cu avionul (!) sau cu vaporul (!). Normal cã toatã lumea se pune pe cãutat bilete de tren aruncate, transformându-se într-un COMPLICE al unui sistem imposibil, bazatã pe „descurcãlealã”.
——————————————————————————————————————-

Înștiințare oficialã de refuz a unui proiect civil de la cele mai înalte nivele. Xerox (oblu), pix, ambiguitate
——————————————————————————————————————–

Dupã troate acestea putem sã ne dãm seama ce înseamnã pentru societatea civicã maghiarã fondarea acestor centre de informare civilã la Satu Mare, Cluj, Sfântu Gheorghe și Odorheiu Secuiesc.

Da, Ungaria este tot mai aproape de maghiarii din Transilvania. Cine știe, poate ia și România exemplul, apropiindu-se de contribuabilii sãi – fie ei reprezentenții societãții civile sau oamenii locului.