Un timișorean care a visat despre o viitoare colonie ungară în Africa

Un timișorean care a visat despre o viitoare colonie ungară în Africa

Citesc corespondența oficială a timișoreanului Inger Károly – cunoscut la începutul secolului 20. în cancelariile coloniale europene ca și Suleiman Ibn Inger Abdullah –, și nu încetez să mă minunez văzând acest om plin de energie și vise, despre care ori nu se scrie de loc, ori se vorbește  de parcă ar fi fost un simplu aventurier, un bolnav psihic, care a făcut doar probleme Ungariei.

Acest om a pornit în viață ca fiecare viitor explorator celebru, asumându-și tot felul de atitudini considerate cel puțin curioase la sfârșitul secolului 19: înrolare în armata turcă, convertire la islam, participări la acțiuni (considerate mai târziu) reprobabile (prezență activă în diferite acțiuni de eliberare a unor triburi din Somalia), ajungând repede în atenția Angliei, care l-a considerat o persoană deosebit de periculoasă, care ațâța triburile somaleze.

Faptul în sine, că a ajuns un fel de conducător al unor triburi (grupuri) dornice de eliberare de sub tutela engleză, l-au făcut un om important al acelor vremuri, deoarece ideea sa de bază, cum că această zonă din Somalia aparține de acum încolo Ungariei, avea o bază acceptabilă în acele vremuri, când era firesc, că acele locuri unde a ajuns un explorator european este considerat colonia țării aferente.

Scrisorile oficiale ale timișoreanului Inger Károly (Suleiman Ibn Inger Abdullah) trimise primului ministru al Ungariei de atunci, cancelariei vieneze, consulilor italieni, belgieni, englezi pe vremea respectivă au fost considerate tentative periculoase, Igner fiind non stop sub observația serviciilor secrete engleze.

Ulterior ideea lui Inger Károly de a ”rupe” o parte a Somaliei (partea în care el era acceptat ca și un fel de conducător) de sub tutelă engleză, trecând-o sub tutela Ungariei, a devenit caraghioasă, Igner fiind considerat aventurier și nebun, profitând din plin de stângăcia diplomatică anecdotică a exploratorului și de idealismul său fără margini.

Despre această colonie a Ungariei în Africa nu se prea vorbește azi, fiind considerat un caz stânjenitor pentru țările care la început acceptau totuși acest plan – în cel mai rău caz ca și unul care trebuie tratat discret, stingând flăcările unei revolte somaleze, sau a unui război colonial cu finalitate necunoscută.

Existența acestei colonii ungurești în Africa s-ar fi scufundat în neant, dacă un diplomat de marcă al vremurilor, contele Konigsegg nu ar fi ajuns consilier al împăratului Etiopiei, având astfel la mână toată corespondența aferentă (o așa zisă alianță cu ”Somalia Ungară”), și nu s-ar fi simțit obligat moral să readucă în atenția posterității pe acest Inger Károly (Suleiman Ibn Inger Abdullah), scriind însă despre el – din păcate – doar un roman de tineret, discreditând tematica în sine.

Dovada cea mai elocventă pentru ”normalitatea” acestui explorator a fost stabilirea lui ulterioară în Bihor, ca și proprietar de imobile, neavând nicio problemă diplomatică sau cu caracter penal-politic.

Leave a Reply

Your email address will not be published.