UMF Târgu-Mureș – multiculturalism de fațadã
UMF Târgu-Mureș – multiculturalism de fațadã

Printre cei care nu cunosc istoria acestor meleaguri, mulți își pun întrebarea de ce noi, ungurii din Transilvania vrem sã învãțãm medicina și farmacia în limba noastrã maternã. De ce nu ne convine învãțãmântul în douã limbi – cursurile în limba maghiarã iar seminariile și practica în laboratoare și clinici în limba românã – , susținut de conducera majoritar româneascã a Universitãții de Medicinã și Farmacie din Târgu-Mureș (UMF).

Rãspunsul este simplu. Dorim sã pãstrãm o tradiție de 131 de ani. Dorim sã respectãm doleanțele pacienților de etnie maghiarã, cetãțeni români plãtitori de taxe și impozite, care în localitãțile unde trãiesc, vor sã fie deserviți de cadre medicale care cunosc limba lor maternã.

Dorim sã se traducã în practicã un drept asigurat de Legea Educației Naționale, potrivit cãreia în cele trei universitãți multiculturale și multilingve din Transilvania pot funcționa secții/linii de predare în limbile minoritãților naționale.

și nu în ultimul rând avem experiența din trecut, cã învãțãmântul bilingv a fost și rãmâne și astãzi metoda de a desființa pas cu pas a învãțãmântului în limba maghiarã. Dacã practica se desfãșoarã în limba românã pentru grupurile mixte de studenți de la secția românã și cea maghiarã, pe posturile de preparator și asistent universitar sunt angajați medici și farmaciști români, devenind imposibil asigurarea cadrelor maghiare, care cu timpul sã devinã din asistenți universitari lectori, conferențiari și mai târziu profesori.

Învãțãmântul medical în limba maghiarã din Cluj a început în anul 1881, prin înființarea Universitãții Maghiare Regale Ferenc József , a doua universitate a Ungariei de atunci. Statul maghiar a construit clinicile din cãrãmidã galbenã, care sunt în stare bunã și astãzi. Terenul pentru aceste clãdiri a fost donat de marele mecena, contele Imre Mikó.

                        Cluj: „Statul maghiar a construit clinicile din cãrãmidã galbenã…”

În scurt timp universitatea a cucerit un renume european. Dupã tratatul de la Trianon Universitatea a fost desființatã, și Facultatea de Medicinã a fost nevoitã sã se refugieze la Seghedin.

La Cluj s-a înființat universitatea românã Ferdinand I. Dupã partajul de la Viena în 1940 Facultatea de Medicinã și Farmacie în limba maghiarã a revenit la Cluj și a funcționat pânã în anul 1945. În acest an s-a întors de la Sibiu Universitatea Ferdinand I (redenumitã Victor Babeș).

Necesitatea învãțãmântului medico-farmeceutic în limba maghiarã a fost recunoscutã de regele Mihai I, care prin Decretul Lege nr. 407 din 28 mai 1946, a dispus înființarea Facultãții de Medicinã cu limba de predare maghiarã în cadrul Universitãții de stat din Cluj, care a fost denumit Universitatea Bolyai.

Decretul lege din 1946 n-a fost niciodatã abrogat.

Deși regele a dispus împãrțirea clinicilor între cele douã universitãți, partea românã a ocupat toate clinicile, și nu a îndeplinit dispoziția amintitã. Deoarece învãțãmântul medical este imposibil fãrã clinici, conducãtorii Universitãții Bolyai au decis mutarea Facultãții de Medicinã la Târgu-Mureș, unde s-au organizat cu greu clinicile. A început învãțãmântul medical cu 300 de studenți.

Dupã reforma învãțãmântului din 1948, s-a înfiițat Institutul de Medicinã și Farmacie de sine stãtãtor cu limba de predare maghiarã.

În anul 1962 conducerea Partidului Comunist Român a dispus telefonic, fãrã modificarea Decretului-Lege emis de regele Mihai, înfiițarea secției române alãturi de cea maghiarã. Totodatã, cu încãlcarea dispozițiilor constituționale de atunci, privitoare la dreptul la învãțãmânt în limba maternã, a fost sistatã folosirea limbii maghiare le seminarii și lucrãri practice. Aceastã interdicție, dispusã de PCR se menține și în prezent dupã 25 de ani de la cãderea comunismului.

În urma radicalizãrii național-comunismului promovat de Nicolae Ceaușescu, în locul atmosferei de colaborare româno-maghiarã a fost instauratã cea a discriminãrii, a slãbirii liniei de studiu maghiarã organizatã doar la nivelul cursurilor teoretice. Practica fiind în limba românã pe posturile de asistent universitar foarte rar au fost angajați cadre maghiare. Lipsa de cadre didactice maghiare creatã astfel între 1970 și 1989 nu a fost remediatã niciodatã.

Profesorii, studenții, comunitatea maghiarã a nutrit speranța cã dupã adoptarea Legii educației nr. 1/2011, care a definit UMF ca universitate multiculturalã, se va elabora o Cartã a Universitãții din Târgu-Mureș care va implementa și dispozițiile art. 135 alin 1, lit.b din lege, potrivit cãrora

„în instituții de învãțãmânt superior multiculturale și multilingve, în acest caz, se constituie secții/linii cu predare în limbile minoritãților naționale”.

Majoritatatea româneascã de douã treimi din Senat s-a opus in corpore implemetãrii prevederilor art. 135 din lege, cu toate cã cerințele de intrare în legalitate au fost formulate și de cãtre Ministerul Educației Cercetãrii Tineretului și Sportului de mai mult ori, de exemplu prin adresa nr. 49858/octombrie 2011.

Dupã instaurarea guvernului U.S.L., la 28 septembrie 2012 membrii senatului au fãcut unele modificãri asupra Cartei Universitãții, care a fost avizatã de cãtre MECTS la 8 octombrie 2012. Aceste modificãri însã sunt de fațadã, deoarece în continuare este împiedicatã dezvoltarea liniei de studiu în limba maghiarã.

Înțelegerile privitoare la aplicarea legii educației naționale, realizate sub presiunea domnului prim-ministru Victor Ponta și a ministrului de atunci al educației naționale, Ecaterina Andronescu nu sunt respectate de cãtre cadrele didactice de la linia românã (ne referim la actul din 21.09.2012, intitulat Notã cu privire la reglementarea unor probleme la UMF Târgu Mureș).

În ședința din 20 aprilie 2013, majoritatea românã de douã treimi din Senatul UMF a respins cu unanimitate de voturi propunerile prezentate de domnul prorector prof. Dr. Tibor Szilágyi – responsabil al liniei de studiu în limba maghiarã – privitoare la mãsurile necesare pentru refacerea învãțãmîntului medico-farmaceutic în limba maghiarã. Propunerile intitulate Cerere de precizãri metodologice privind întocmirea dosarelor pentru evaluarea periodicã ARACIS au fost formulate în temeiul disp. art. 135, 137 alin. (1) și art. 138, alin. (3) din Legea educației nr. 1/201, pe baza notei de reglementare din 21.09.2013.

                 

UBB Cluj-Napoca: Aproape de Europa – cu secții/linii de predare în limbile minoritãților naționale, și cu cadre didactice deschise la minte

În acest context numai intervenția Guvernului poate conduce la dezamorsarea situației. Caracterul multicultural al universitãții, stabilit prin Legea nr. 1/2011 ar trebui sã conducã în viața cotidianã la respectarea intereselor reciproce și nu la desconsiderarea, înlãturarea opiniei cadrelor și studenților maghiari, cu atât mai vârtos (mult), cu cât autonomia universitarã implicã respectarea strictã a legislației în vigoare (art. 123, alin. 2 din lege)”– se poate citi în scrisoarea adresatã premierului de cãtre Asociația Maghiarã Pentru Pregãtirea Medicalã și Farmaceuticã din România.

Cadrele didactice de la linia maghiarã considerã cã facultatea de medicinã și farmacie în limba maghiarã din Târgu-Mureș este un drept spiritual, care trebuie retrocedat comunitãții maghiare dupã exemplul clãdirilor naționalizate în epoca comunistã.

Numai astfel se poate contura cu precizie viitorul facultãții. La concursul pentru posturile de preparator, profesorii români preferã absolvenți români, și dacã conducerea liniei maghiare are o propunere, pe postul acela în anul respectiv nu se organizeazã concurs.

„Avem un drept asigurat de douã legi, nu putem sã desconsiderãm acest drept. Prin pãrãsirea posturilor din conducerea universitãții în anul 2014 am vrut sã dãm un semnal, cã nu suntem de acord cu cea ce se întîmplã astãzi în Senat “– a declarat dr. Tibor Szilágyi fostul prorector al universitãții.