Teologia și viața de zi cu zi

Teologia și viața de zi cu zi

In momentul de fațã educația religioasã, orele de religie din cadrul școlilor sunt amplu discutate în media româneascã. Dezbaterile se axeazã mai mult pe obligativitatea acestei materii, cei care au contestat acest lucru doresc ca pãrinții sã aibã un cuvânt de spus, o opțiune. Pe marginea acestei discuții aprinse au fost aduse în prim plan și problemele legate de calitatea orelor de religie, pregãtirea profesorilor de religie, cât și tematica abordatã în cadrul acestui studiu. Tocmai de aceea este interesant sã se afle unde și cum sunt pregãtiți acei tineri care vor deveni profesori de religie.

In Biserica Romano-Catolicã din Transilvania viitorii profesori de religie sunt pregãtiți în limba maghiarã la Cluj, în cadrul Universitãții Babeș-Bolyai, care are patru facultãți de teologie: pe lângã cea romano-catolicã existã facultatea de teologie ortodoxã, greco-catolicã (în limba românã) și cea reformatã (în limba maghiarã).

Toate aceste facultãți au un plan de studii bine pus la punct, în concordanțã cu cerințele științifice, și cu programa universitarã. Astfel se studiazã pe bazã științificã Biblia, felul cum ea a fost redactatã, în contextul istoric al redactãrii diferitelor cãrți. Se pune accent nu numai pe cunoașterea doctrinelor bisericești, dar și înțelegerea contextului în care aceste învãțãturi s-au format, s-au dezvoltat, felul cum ele au influențat societatea omeneascã în decursul istoriei.

Viitorii profesori de religie în opinia profesorilor acestei facultãți trebuie sã fie pregatiți și informați din mai multe puncte de vedere, ca sã fie în stare sã rãspundã la orice întrebare, de la ei nu se așteaptã ca la scoalã sã facã o propagandã sau prozelitism, ci sã fie în stare sã ofere informații adecvate, nuanțate, bazate nu numai pe convingeri, dar pe fapte istorice verificate.

In Biserica Romano-Catolicã, orele de religie din școli sunt considerate o materie ca oricare alta, unde elevii trebuie sã primeascã informații și sã fie educați pentru a deveni oameni mai buni. Pe lângã orele din școli s-au pãstrat și orele de religie din parohii, unde cei care participã se vor familiariza cu practicile bisericii, ritualuri, și se vor pregati pentru a deveni membri activi ai acestor comunitãți religioase parohiale.

Facultatea de Teologie Romano-Catolicã din cadrul UBB a fost înființatã în 1996, în urma protocolului încheiat între conducerea Universitãții și a Arhiepiscopiei de Alba Iulia.

In Ardeal înființarea primei universitãți este legatã de numele principelui Transilvaniei, István Báthory, care a pus bazele învãțãmântului, aducând iezuiții la Cluj în 1598. In cadrul acestei instituții a fãcut parte facultatea de teologie, fiind consideratã știința cea mai importantã a timpurilor. Aceastã facultate de teologie a existat pânã în 1786 și asigura un studiu de 4 ani, cu subiecte ca studiile biblice, dogmatica, polemica și cazuistica, dar și studierea limbilor Bibliei, precum ebraica.

Intre timp, din 1753 s-a înființat seminarul teologic la Alba Iulia pentru pregãtirea preoțimii catolice, aceastã instituție existã și în zilele noastre, asigurând pregãtirea preoților romano-catolici pentru diecezele de Timișoara, Oradea, Satu Mare și Alba Iulia, în limba maghiarã.

  

Dupã 1990, când schimbãrile politice din România au permis, imediat s-a început cateheza școlarã. Pentru a pregãti profesori de religie adecvați, s-a organizat un curs teologic de grad universitar.

Pentru a asigura un nivel cât mai ridicat al studiului teologic, s-a ajuns la concluzia cã ar fi bine ca acest curs teologic sã fie acreditat. UBB a asigurat condiții adecvate iar conducerea Arhiepiscopiei de Alba Iulia, dupã analiza atentã a celor propuse, a acceptat sã se alãture universitãții.

Facultatea de Teologie Romano-Catolicã din cadrul UBB pregãtește tineri și tinere pentru a deveni profesori de religie, totodatã le oferã șansa de a studia și alte specialitãți, de a participa la viața unei universitãți multiculturale. Astfel, din 1996, studenții care au absolvit aceastã facultate au studiat limbi strãine, istorie, sociologie sau munca socialã, astfel având o posibilitate mai amplã de a-și gãsi un loc de muncã și de a-și ajuta semenii în societate.

Pregãtirea lor teologicã le permite sã fie în stare sã ofere rãspunsuri adecvate la întrebãrile deseori adresate lor despre scopul existenței, a suferinței. Ei totodatã sunt pregatiți sã reprezinte valorile creștine, morale, umaniste în societate.

  

In primii 11 ani de existențã, între 1996 și 2006, facultatea a avut 470 de studenți, dintre care 311 fete (66,17%) și 159 bãieți (33,82%). Dintre aceștia, între anii 2000–2009 un numãr de 338 și-au încheiat studiile cu succes, adicã 71,91% din totalul studenților admiși.

Din 2003 au început studiile de master; domeniile ce se pot alege la Facultatea de Teologie Romano-Catolicã sunt consiliere pastoralã și studii culturale, în cadrul Facultãții existând și posibilitatea obținerii de PhD.

Cât despre posibilitãțile angajãrii tinerilor studenți teologi, conform statisticii alcãtuite de László Holló, profesor al acestei Facultãți, privind primii zece ani, 68,53% din studenți s-au angajat în profesia lor de bazã dupã terminarea studiilor.

In cadrul facultãții existã un proiect științific axat în primul rând pe studierea istoriei Diecezei și a Bisericii Catolice din Transilvania, dar și alte domenii importante sau teme de actualitate, cum ar fi legãtura dintre cultura contemporanã sau științele exacte și teologie. Din 1999, anual se organizeazã conferința denumitã Zilele Teologice, care are ca scop analiza rolului teologiei în societatea contemporanã. Una din cele mai interesante teme abordate în cadrul acestor conferințe a fost cea referitoare la evoluție.

Din 2010 s-a înființat Academia Catolicã, o formã de educare a largului public în subiecte actuale, legate de teologie, Bisericã și lumea contemporanã. Aici au avut loc expuneri despre Bisericã și Inchiziție, ateism, artã religioasã, psihologie, prelegerile fiind ținute de profesorii facultãții și invitații lor.

Facultatea de Teologie Romano-Catolicã a început și un proiect nou: pregãtește profesori nu numai în teologie, ci și în studii religioase, ceea ce înseamnã cã absolvenții vor fi informați nu numai despre creștinism, dar și despre celelalte religii, vor putea sã ofere elevilor informații utile, comparații, vor putea sã arate similitudinile dintre atitudinile omului religios în general.

Noémi Novák, absolventã a facultãții în 2014, lucreazã ca profesoarã de religie la Miercurea Ciuc. Intrebatã cum vede rolul religiei în ziua de azi în societatea contemporanã, a declarat cã ea crede cã religia îi ajutã pe oameni sã fie mai deschiși cãtre semenii lor, mai binevoitori, stabilesc legãturi bazate pe iubire, prietenie, și nu pe alte motive ascunse.

Religia îi ajutã sã depãșeascã situații grave, probleme ce apar în viațã, iar în societate religia i-ar ajuta pe oameni sã trãiascã mai bine dacã ei ar permite acest lucru. Intrebatã de ce a ales sã studieze teologia, a rãspuns cã pe ea a ajutat-o sã devinã un om mai bun, sã-și formeze o noțiune mai profundã despre lume și Dumnezeu, ceea ce îi conferã un grad mai ridicat de libertate.

Noémi Katalin Mihály a absolvit facultatea în 2011, concomitent a studiat și jurnalistica, lucreazã la Radio Agnus, un radio fondat de Biserica Reformatã.

 Considerã cã cel mai important rol al religiei azi este sã îi îndrume pe oameni în viața lor personalã, sã-i ajute sã ajungã la Dumnezeu, la credințã, astfel sã întreținã sãnãtatea întregului om, format din trup și suflet, adicã spiritualitate.

Totodatã religia ajutã și la menținerea unei vieți echilibrate în societate, asigurând valori morale. Religia îi indrumã pe oameni sã-și revizuiascã constant comportamentul, sã se autoevalueze și sã se autocorecteze.

Considerã cã în România, în Ardeal, mulți sunt credincioși mai puțin din convingere fermã și personalã și mai mult din tradiție.

Studierea teologiei îi ajutã pe cei credincioși sã și cunoascã de ce fac unele ritualuri, însemnãtatea lor, la cunoașterea originei, sã înțeleagã Sfânta Scripturã, sã nu aștepte minuni, ci sã contribuie la înfãptuirea lor. E necesar ca și în viața spiritualã omul sã se maturizeze. Iar cel ce nu crede se poate confrunta studiind puțin teologia, cu întrebãri și rãspunsuri care sã-l ajute, sã îi ofere informații prețioase și sã îl ajute sã gândeascã, sã devinã mai profund.