Societatea maghiarã din România la bilanț pentru trei decenii de libertate
Societatea maghiarã din România la bilanț pentru trei decenii de libertate 
 
La Institutul Maghiar din București, a avut loc recent (pe 21 noiembrie 2019) o dezbatere pe o temã actualã, complicatã și sensibilã: ,,30 de de libertate – activiști civili și minoritatea maghiarã în România”. Dezbaterea a fost organizatã de Ambasada Maghiarã din București, iar protagoniști invitați au fost: Markó Béla (UDMR), Adrian Szelmenczi (Active Watch) și Gabriel Andreescu (doctor în științe politice. 
Directorul Noii Reviste de Drepturile Omului) – moderator fiind Asztalos Csaba (Consiliul Maghiar pentru Combaterea Discriminãrii). Cei trei învitați au subliniat cã existã trei etape în evoluția societãții maghiare dupã decembrie 1989: I) 1990 – 1996, II) 1996-2007, III) 2010 – prezent. În decembrie 1989, societatea maghiarã din România avea drepturi limitate, în sensul cã existau doar cateva secții cu predare maghiarã în școli românești și câteva înstituții de învãțâmânt superior (de limbã și literaturã maghiarã, medicinã, artã).
              
Inițial, UDMR a luat naștere ca uniune culturalã, menitã sã apere drepturile minoritãții maghiare, dar evenimentele tragice din martie 1990 de la Târgu Mureș au determinat UDMR sã între în viața politicã. Perioada 1990-1996 a fost atât pentru România în ansamblu, dar și pentru maghiarii din România un parcurs de luptã pentru democratizarea societãții. S-a exagerat mult în acea perioadã, un așa zis pericol iredentist maghiar. 
Un moment deosebit, a fost Minuta din 7 noiembrie 1996, semnatã între Președintele de atunci, Emil Constantinescu și Președintele UDMR, Markó Béla. UDMR a intrat la guvernare, dovedind clar cã nu existã niciun pericol maghiar, a militat pentru drepturile societãții maghiare (acum avem licee și facultãți maghiare), dar și pentru intrarea în NATO și UE. Ei bine, dupã 2010 din nou societatea româneascã a alunecat spre discursuri pline de urã fațã de comunitatea maghirã, astfel încât România a fost criticatã la nivel european pentru cã nu sunt respectate drepturile minoritãților. 
S-a ajuns chiar la solicitarea în Parlament sã se desființeze Consiliul Maghiar pentru Combaterea Discriminãrii. Dezbaterea a fost densã și înteresantã, fiind greu de rezumat în câteva cuvinte, iar moderatorul Asztalos Csaba a evidențiat cã vor mai exista asemenea manifestãri care, din nefericire, sunt necesare pentru cã se existã în societatea actualã româneascã pericolul ultranaționalismului care duce la limitarea și nerespectarea drepturilor minoritãților. De menționat cã în campania prezidențialã problema minoritãților nu a existat.