Slăninologia și proiecte de revigorare ale satelor maghiare din Ardeal

 Macău (Mákófalva), sat maghiar din Țara Călatei se găsește  cam la jumătate de drum între Cluj și Huedin. Atmosfera din localitate este una plină cu planuri și speranțe.

 Biserica veche așteaptă turiștii cu un tavan casetat proaspăt renovat, tocmai bun pentru fotografii de souvenir.

Încuietoarea pierdută parcă în timpurile trecute, acceptă senin mâna vizitatorilor, oferindu-le trăiri aparte, lăsându-se deschisă fără greutate.

Un sat maghiar parcă întinerit, cu multe clădiri renovate – și cu multe case specifice, împodopite cu tirade și cu târnațuri molcome.

 Parcă și vârstnicii satului sunt întineriți în aceste zile, băbuțe măturând trotuarele satului, bătrâni găsindu-se utili, prin a orienta turiștii spre curtea care în aceste zile oferă loc Festivalului de Slănină.

 

Festival de Slănină? Ce o fi și asta? – se întreabă cei care din localitățile apropiate citesc afișul evenimentului și văd pe rețelele de socializare diplome emise de ”Universitatea de Slăninologie”, cu un concurs al unturii, slăninii și grăsimilor naturale țărănești.

– Socializare, piață de desfacere, deschidere spre turismul gastronomic, eveniment cultural vesel – îmi spune Molnar Attila, reprezentantul organizatorului principal, Breasla Meșteșugarilor Ardeleni / Erdélyi Kezmíves Céh, la întrebarea mea simplă și sinceră legată de scopul acestui festival.

– Peste 20 de producători autohtoni își expun aici produsele slăninoase, cu speranța că juriul le va acorda un premiu sau o diplomă, care le-ar folosi ca un pașaport pentru alte târguri de calitate.

  Slănina cu boia, slănina de mangalița, slănina cărnoasă, untura de porc și alte animale cărnoase… țuica, pălinca, specialități spirtoase de casă… iată câteva dintre produsele care atrag vizitatori din regiune ba chiar și din străinătate explică Molnár Attila, adaugând:  

– Organizăm pentru prima dată acest festival gastroculturar aici la Macău, încercând să întroducem și această localitate în circuitul turistic al satelor maghiare din Țara Călatei.

Pare un proiect reușit, deși e prematur să tragem concluzii, e devreme încă, membrii juriului abia se adună…

Văzând însă tinerii, care iată, se apucă de cântat și dansat în mod spontan pe ritmurile acordeonului și al viorii, prevestesc un succes.

Leave a Reply

Your email address will not be published.