Secuii vor sã-și ia zborul

Secuii vor sã-și ia zborul

Înainte sã se bucure cei care sunt triști pentru prezența diferitelor grupuri etnice din țarã, vã informez cã secuii nu vor sã-și pãrãseascã locul natal, ci vor doar sã-și lãrgeascã contactele cu lumea.

Trebuie știut faptul, cã din punct de vedere al dezvoltãrii infrastructurii ținutul Secuiesc – sau dacã așa vã place mai mult: județele cu populație preponderent maghiarã – a fost întotdeauna marginalizat.

Când regiunea a aparținut Ungariei a fost prea departe de centru, liniile magistrale de cale feratã ajungând în zonã doar la începutul secolului XX, ultimele mari investiții fãcându-se între anii 1940–44, când s-a construit linia Sãrãțel–Deda. Drumurile au fost mai mult cârpite, prima investiție mai mare fiind reabilitarea drumului dintre Miercurea Ciuc și Bãlãușeri de acum zece ani, urmatã la un interval de cinci ani de reabilitarea drumului zis european ce leagã Toplița de Chichiș. În rest nimic.

Regiunea este ocolitã de autostrãzi, singurul proiect care vizeazã acest areal – dar care când apare, când dispare – este autostrada ce ar trebui sã lege Târgu Mureș de Iași. Dacã din Miercurea Ciuc vrei sã ajungi la București, strãbați in mai bine de cinci ore cele 260 de kilometrii pe calea feratã, sau minimum patru ore cu mașina cele 280 de kilometrii. Pe autostradã acest timp s-ar scurta la douã ore și câteva minute.

De la Miercurea Ciuc la Budapesta cu trenul se ajunge în 12 ore și jumãtate: pânã la Oradea sunt 440 kilometri, iar mai departe 240 kilometri, deci 680 de kilometri în mai mult de o jumãtate de zi. Pe autostradã ar fi cinci ore…

Așadar este lesne de înțeles de ce vor secuii sã-și construiascã aeroport: s-ar putea ajunge în mai puțin de o orã la București, iar în mai puțin de douã ore la Budapesta.

  

În apropierea municipiului Miercurea Ciuc, la Ciceu funcționeazã încã din anii 1970 un aeroport folosit de aviația utilitarã, de aici decolau avioanele care împrãștiau pe terenurile agricole diferite substanțe chimice. Dupã revoluție pista a trecut în proprietatea unui om de afaceri împãtimit de zbor.

Acest om de afaceri dispune de mai multe avioane de mici dimensiuni, folosite pentru uz personal, pentru agrement. Exemplul lui a fost urmat și de alți antreprenori, în zonã fiind mai mulți proprietari de avioane de agrement. Aeroportul din Ciceu a fost dotat pentru a deservi acest public, un public care a cãutat și gãsit o alternativã viabilã la posibilitãțile actuale de deplasare, rãspunzând unor necesitãți reale.

Aceastã modalitate de rezolvare prin mijloace proprii a problemelor de infrastructurã a trezit și interesul autoritãților județene, Consiliul Județean Harghita gãsind de cuviințã cã înființarea unui aeroport în județul Harghita ar fi un real beneficiu pentru regiune. Din acest considerent în ianuarie a avut loc la sediul Consiliului Județean Harghita o conferințã în cadrul cãreia președintele instituției, Borboly Csaba a vorbit despre conceptul de dezvoltare al unui aeroport.

Conform buletinului de presã care ne informeazã despre acest eveniment, președintele consiliului județean a afirmat cã „aceastã strategie a fost elaboratã de specialiști în scopul accesibilizãrii regiunii și pe cale aerianã și are la bazã factori reali, aeroportul de la Ciceu fiind în momentul de fațã unul funcțional”.

Tema aeroportului a fost una foarte dezbãtutã în ultima vreme, Borboly Csaba a conchis cã proiectele fezabile, menite a contribui la dezvoltarea regionalã, au reușit astfel sã fie tot mai cunoscute. Conform sursei citate, „Actualul concept are în vedere dezvoltarea aeroportului de la Ciceu, dat fiind faptul cã dupã aeroportul (utilitar) de la Tuzla (jud.Constanța), acesta (din Ciceu) are toate avizele și autorizațiile necesare efectuãrii zborurilor. În momentul de fațã acest aeroport fiind funcțional ar fi necesare câteva investiții pentru ca acesta sã aibã un efect benefic atât asupra economiei regionale, cât și a siguranței populației, iar odatã cu asfaltarea pistei și construirea terminalului de zbor, regiunea ar deveni mult mai atractivã pentru antreprenorii interesați sã investeascã aici.”

 

Documentul prezintã și avantajele acestei investiții: „Timpul de deplasare, cât și costurile de transport ar fi semnificativ micșorate. De asemenea, cooperarea cu spitalele, inspectoratele pentru situații de urgențã ar conduce la eficientizarea timpilor de intervenție în cazul intervențiilor în cazul incendiilor de pãdure, sau în cazul transportului pacienților.

Existența unui parc industrial în aceastã zonã ar spori utilitatea investiției și ar conduce de asemenea la atragerea de investiții, oportunitatea zborului de agrement fiind de asemenea luat în calcul”. (Vezi informații: http://spme.ro/cdownloads/files/Hargita-Airport-conceptie-de-dezvoltare-RO.pdf.)

Conform buletinului de presã în urma consultãrilor, președintele consiliului județean a afirmat cã „existã posibilitatea realã de concretizare a acestor investiții, iar existența unei curse care sã lege regiunea de București, sau Budapesta, nu este un vis. Costurile necesare acestei investiții se ridicã la o valoare aproximativ egalã cu asfaltarea unei porțiuni de drum de nouã kilometri. Nu se exclude nici cooperarea, aceastã investiție poate fi realizatã și prin atragerea de fonduri europene prin intermediul proiectelor”.

Conform documentului, „În ceea ce privește dimensiunile aeroportului trebuie avut în vedere cã acesta este proiectat pentru aeronave mici și ușoare. Pentru aceasta este nevoie de asfaltarea actualei piste pe o lungime de 1.200 metri și o lãțime de 24 metri. Conform conceptului de dezvoltare investițiile propuse sunt construirea terminalului pentru pasageri, instalarea sistemului NDB (sistem de semnalizare radio), instalarea unei stații meteo, conectarea aeroportului la utilitãțile publice și instalația de iluminare a pistei.

Dintre toate aceste investiții cea mai costisitoare este achiziționarea sistemului radio NDB. Consiliul județean are ca ținte pentru acest an elaborarea unui studiu de fezabilitate și înființarea unei firme care sã administreze aeroportul”.

Documentul mai menționeazã, citându-l pe președintele instituției, „cã pânã în momentul de fațã nu s-a cheltuit nici un ban din bugetul județului pentru dezvoltarea aeroportului, iar instituția pe care o conduce este dispusã sã ia în calcul orice altã variantã menitã a servi interesul populației și dezvoltarea regiunii.”

Aproape în același timp cu demersul din Miercurea Ciuc a vãzut lumina zilei și un alt proiect, de mai mare anvergurã: construirea unui aeroport în vecinãtatea municipiului Odorheiu Secuiesc. În acest proiect este prevãzut construire unui aeroport care ar permite primire de aeronave medii, folosite de companiile low cost.

Cele douã demersuri au fãcut sã zâmbeascã multã lume, dat fiind cã rivalitatea dintre cele douã centre culturale secuiești, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc a ieșit la ivealã și cu aceastã ocazie. Totodatã însã aceste demersuri atrag atenția asupra nevoii și necesitãții de dezvoltare a regiunii din punct de vedere al infrastructurii, punând capãt politicii de a menține la periferie vieții economice a acestei regiuni.

Cele douã planuri de aeroport din ținutul Secuiesc – Miercurea Ciuc (Ciceu-Csicsó) și Odorheiu Secuiesc (Cekend) – sunt populare și existã un interes real pentru a le pune în practicã. Despre aeroportul de pe Cekend au apãrut deja primele machete urbanistice 3D:

 

Aeroportul de la Ciceu (viitorul Hargita Airport) își are și el ritmul sãu de punere în practicã. În aceste zile s-a desfãșurat de exemplu o întîlnire la Budapesta a conducerii Consiliului Județean Harghita cu reprezentanții Budapest Airport SA, pentru a analiza împreunã datele technice ale aerodromului Ciceu, respectiv pentru a realiza studii de specialitate. Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba – alãturi de alți demnitari ai consiliului – au vizitat micul aeroport de la Budaörs, pentru a primi o imagine practicã despre funcționarea și administrarea unui aeroport de dimensiuni mici, de talia Ciceului.

Amândouã planuri sunt binevenite, deoarece știm cu toții, cã dezvoltarea economicã este cheia pãstrãrii tineretului pe pãmântul natal: și din Secuime, și din alte regiuni tinerii… își iau zborul dacã nu au șanse sã lucreze, sã câștige un ban, sã-și întemeieze viitorul.