Sânmãrtin – Szépkenyerûszentmárton, comunitatea care nu vrea sã moarã
Sânmãrtin  Szépkenyerûszentmárton, comunitatea care nu vrea sã moarã

Comuna Sânmãrtin este o comunã micã de la granița esticã a județului Cluj, cu județul Bistrița Nãsãud. Este o comunitate multietnicã, locuitã de maghiari și români deopotrivã. Maghiarii locuiesc în centrul de comunã, unde sunt majoritari. Comunitatea, care odatã era mare și prosperã acum este înbãtrânitã și foarte micã, dar refuzã sã moarã. 

Localitatea a fost atestatã în 1312, când deja avea o bisericã ridicatã în memoria Sfântului Martin, de la care provine și numele localitãții. Acest nume este una dintre cele mai lungi și frumoase din tot spațiul locuit de maghiari. S-ar traduce în Sânmãrtinul pâinii frumoase. Numele provine de la împãratul Josif al II-ea care a fost primit cu pâine foarte frumoasã, într-o vizitã imperialã.

Localitatea a fost locuitã în trecut de cãtre țãrani liberi, al cãreii datorii era paza cetãții Martinuzzi din Gherla. 

La sfârșitul secolului XVI, rãzboiul de 15 ani și generalul Basta au fãcut ravagii în localitate, în care au rãmas abia șapte oameni. 

Spiritul revoluției de la 1848 i-a prins și pe sânmãrtineni, astfel și-au sacrificat și clopotul, ca sã susținã efortul financiar al revoluției. 

Regimul comunist nu a ocolit localitatea, care a plãtit un tribut mult prea mare acestei file negre a istoriei și a început exodul populației, rãmase fãrã proprietãți, spre Gherla și alte orașe în cãutarea unui trai mai bun. Acest exod a lãsat în urmã o societate predispusã spre înbãtrânire și dispariție. Acum la 29 de ani de la cãderea regimului comunist satul este aproape depopulat locuit de foalte puțini tineri, și de multe persoane cu o vârstã foarte înaintatã. 

Cei rãmași continuã sã spere și sã lupte pentru a dovedii cã în ciuda situației grele este viațã și în colectivitatea lor. Un astfel de exemplu a fost și întâlnirea comunitãților, din Bazinul Vãii Fizeșului, care a avut loc sâmbãtã, 11 august. 
Evenimentul este o reînviere a unei tradiții originare în perioada interbelicã, când comunitãțile din arealul amintit se întâlneau și organizau serate cultural-religioase. 

Întâlnirea de sâmbãtã, al cãrei rang a fost ridicatã și de cãtre prezența domnului deputat din parlamentul european, Tökés László, a debutat cu o slujbã religioasã, în care au fost evidențiate personalitãțile care într-un fel s-au altul ajutã comunitatea. 

Slujba religioasã a fost urmatã de o masã comunã, la care au participat invitații de seamã, membrii communitãții și mai multe persoane originare din comunã, dar care acum locuiesc în alte pãrți a lumii.

Masa comunã a fost urmatã de un scurt program artistic deschis de cãtre dansatorii din Vaida Cãmãrați, urmați de cãtre dansatorul Füstõs János din Lacu și a fost încheiatã de cãtre corul mixt a comunitãții. 

Evenimentul de seamã a fost încheiatã de cãtre o petrecere care a ținut pânã în noapte târziu.