România – o țară cu independență precară, obținută tîrziu, cu identitate națională creată recent

România – o țară cu independență precară, obținută tîrziu, cu identitate națională creată recent

România – o țară cu independență precară, obținută tîrziu, cu identitate națională creată recent

Îi cunosc mai bine pe români decît pe maghiari, așa că o să scriu despre români, care îmi sînt mai familiari. Am trăit cinci ani în Franța, șase ani în Canada, șase ani în Cehia ; cred că am termeni de comparație. Vor fi doar cîteva centuriae eteroclite și subiective, adu-nate din interacțiunile mele zilnice cu români, în România și în afară, și cu insti – tuțiile statului; și din lecturi.

Ceea ce știe orice român despre unguri : ieșind cu trenul din România spre Ungaria, ești verificat de grănicerii români, apoi de cei maghiari. Cei români luau cărțile de identitate cu totul la post, ca să le verifice, apoi le dădeau înapoi ; ori copiau CNP-ul cu un creion într-un carnețel, și coborau cu CNP-ul la postul de grăniceri, și îl introduceau în sistem.

Grănicerii maghiari treceau cartea de identitate printr-o mașină mică, portabilă, de citit cărți de identitate.

Grănicerii români au introdus acest cititor portabil abia vreo zece sau cinsprezece ani după grănicerii Ungariei, anume în 2018, anul centenarului, cînd ar fi fost mult prea rușine să folosească mijloacele primitive de dinainte.

Ceea ce vezi, trăind în străinătate, e că românii emigrați sînt inagregabili. Există o tendință centrifugă permanentă la români. Românii din străinătate sînt incapabili să realizeze asociații de întrajutorare.

Preoții lor din străinătate, care în 2019 sînt mulți, au o funcție strict rituală. Nimeni nu se bazează pe ei ca să-i ajute pe noii veniți, să le găsească o locuință sau un loc de muncă, ori să-i ajute în legătura cu autoritățile.

Consulatele românești din străinătate îi tratează pe români cu un dispreț fără margini și sînt birocrații kafkiene.

1907…

Românii din străinătate sînt, chiar mai mult decît românii din România, românii prin excelență : statul român e un colos clădit deja pe instituții mai vechi, cu o mare inerție, supus legilor Uniunii Europene.

Românii din străinătate, în schimb, trebuie să-și creeze asociații din nimic, încep totul de la zero. Și totul rămîne la nivelul zero : românii sînt incapabili să se asocieze.

Un spaniol, Julian Antonio Paniagua Lopez, scrie într-un studiu deja vechi, din 2007, Red migratoria de los rumanos en España : La se-gunda razon por la cual no ha cristalizado todavia un movimiento asociativo organizado se-ria la desconfianza mutua que tienen entre si los ciudadanos rumanos. – Al doilea motiv pentru care nu s-a format o mișcare asociativă organizată e neîncrederea reciprocă pe care o au între ei cetățenii români. (p. 98) .

         1907…

Românii sînt un popor cu nivel de încredere socială extrem de scăzut (vezi Francis Fukuyama, Trust, vezi Edward Banfield, The Moral Basis of a Backward Society.

Chiar la nivelul pegrei, românii plecați în stră-inătate nu creează rețele mari de infractori; românii sînt incapabili să formeze grupuri mai mari decît grupul elementar al familiei nuc-leare.

Spune iarăși Paniagua Lopez : nu a existat în România tradiție democratică, în sensul de transparență în luarea deciziilor, nici nu a existat respect față de reguli formale de funcționare instituțională, nici informație clară și adevărată. (p. 101).

Există mulți români în Spania, dar nu există comunitate a românilor, îi spune autorului un mic patron român, extrem de ostil și neîncrezător (p. 102).

Romii se consideră în primul rînd romi : “se consideraban antes gitanos que rumanos y decian que se sentian mas cerca de un gitano argentino que de un ciudadano rumano” (p. 115).

Deja Henri de Valenciennes, continuator al lui Geoffroi de Villehardouin, istoric al celei de-a patra cruciade, pomenește de vlahi (Blaques) despre care spune că pleacă la luptă cînd doresc, fără conducător, și nici nu au un conducător anume.

Statul român independent a apărut prin distrugerea unor imperii : Principatele unite independente au fost create de Imperiul țarist care dorea să creeze un tampon față de Imperiul Otoman ; Aliații au creat România Mare și Cehoslovacia pentru a distruge Imperiul Austro-Ungar și pericolul său militarist.

Românii au profitat, în primul rînd, de eve-nimente geopolitice imense, dar ca spectatori : Țările Române nu au avut o masă critică pentru a-și declara singure independența, pentru a declara războaie. România e, ca țările baltice, o țară cu independență precară, obținută tîrziu, cu identitate națională creată recent.