România finlandezã

România finlandezã
(O implementare a sistemului lingvistic finlandez în România)

Întotdeauna când apare subiectul bilingvismului româno-maghiar și al statutului limbii maghiare în România, apare invariabil comparația cu celelate state europene. Pe de o parte unii vor insista cã „nicãieri nu au minoritãțile atâtea drepturi ca la noi”, pe de altã parte vor curge contra-exemplele de state europene cu autonomii, sau cu legislație mai bunã decât cea româneascã.

Exemplul meu preferat e Finlanda, și asta deoarece Finlanda e similarã României din anumite puncte de vedere. Majoritatea lingvisticã are o pondere de 91% în ambele țãri, iar vorbitori de suedezã (5,4%) se apropie de procentul maghiarofonilor din România (6,7%), fiind și ei, la fel ca maghiarii din România, sunt concentrați geografic în anumite zone (coasta de vest și sud a Finlandei și insulele Åland).

Evident, existã și diferențe. Dacã în Finlanda, vorbitorii de suedezã au contribuit activ la dezvoltarea conștiinței naționale finlandeze (în detrimentul Imperiului Țarist), în spațiul transilvan, naționalismul românesc și cel maghiar au fost forțe divergente, clãdind proiecte naționale necompatibile.

Totuși Constituția Finlandei oferã un model interesant de bilingvism, ușor aplicabil în cazul României.

Pe scurt, portrivit Constituției, existã 2 limbi naționale – finlandeza și suedeza – iar pentru ca o municipalitate sã foloseascã una sau ambele limbi naționale, trebuie sã aibã cel puțin 8% vorbitori ai acelei limbi.

Astfel sunt 399 municipalitãți monolingv-finlandeze, 21 bilingve cu majoritate finlandezã, 23 bilinve cu majoritate suedezã și 3 monolingv suedeze + insulele Åland (care au un statut aparte).

În zonele monolingv-suedeze, vorbitorii de finlandezã trebuie sã se adreseze autoritãților locale în suedezã.

O prezentare mai detaliatã a sistemului finlandez puteți gãsi pe site-ul Universitãții Ottawa.

Luând sistemul finlandez și aplicându-l mutatis mutandis României, am avea 2776 unitãți administrativ-teritoriale monolingv române, 224 bilingve, cu româna dominantã, 108 bilingve cu maghiara dominantã, 119 monolingv maghiare (cuprinzând doar 8110 etnici români) și 8 unde nici româna nici maghiara nu ar întruni pragul de 8%.

Vezi articolul original AICI