România devanseazã Ungaria în managementul literaturii?
România devanseazã Ungaria în managementul literaturii?

Deși sunt maghiar și citesc în maghiarã, în ultima vreme mã trezesc tot mai des cã sunt obligat sã mã apuc sã citesc scriitori contemporani strãini în limba românã, deși existã traduceri în maghiarã, adicã în limba mea maternã.

Nu am avut rãbdare de exemplu sã primesc prin cãi complicate cartea Oxanei Zabușko tradusã în limba maghiarã, și m-am apucat de volum în limba românã (terminând în maghiarã, cã între timp a sosit prin poștã).
Cãutând pe rafturi – fiind obișnuit cu stilul de prezentare a librãriilor maghiare –, am fost copleșit de calitatea și de numãrul cãrților expuse la raionul literaturii universale. Biblioteca POLIROM a ajuns un brand internațional de temut, prezentând tot ce conteazã în domeniul literaturii universale prezente.
Olga Tokarczuk, proaspãta laureatã a Premiului Nobel la literaturã este prezentã pe rafturi prin cinci volume diferite, pânã ce pentru varianta în limba maghiarã trebuie sã te înscrii pe lista de așteptãri al celebrului site bookline.hu.ro.

Azi în Cãrturești-ul dintr-un supermarket ne-am întâlnit prin coincidențã șase intelectuali maghiari (jurnaliști, profesori universitari,dascãli și moderatori TV), toți având câte-o carte de pe raftul literaturii universale. În limba românã, desigur… Saramago,Pamuk…

Alegeri grele. Dupã Eșafodul lui Ajtmatov, Olga Tokarczuk… Dupã Pluta de piatrã a lui Saramago, Ishiguro cu Uriașul îngropat. Dupã Mátrai Olaszrizling (Csernyik-pince), Tokaji furmint (standard)…

Eu m-am întors cu cei doi nobeliști, Ishiguro și Tokarcziuk, la un preț mai mult ca rezonabil.Am dat comanda desigur și pentru variantele maghiare pe net, dar nu am rãbdare sã aștept sosirea lor. Mã apuc în românã, și dacã se poate, continui în maghiarã.

Se întoarce trendul?

În anii 80 seria Kriterion scotea ca un vulcan cãrțile semiinterzise în România, profitând de incultura cenzorilor. Maghiarii în anii 70-80 aveau în România șanse incomparabil mai bune de a citi cãrți valoroase. În anticariatele din Ungaria și acum sunt oferite în prima linie edițiile Kriterion, deși de obicei sunt 3-4 alte ediții aferente mult mai colorate, elegante. Dar prefațele și posfațele ardelene au o calitate incomparabil mai ridicatã, decât cele publicate în Ungaria…

Și acum…

Și acum România devanseazã Ungaria în managementul literaturii? Și atunci de ce se plânge non stop în România, cã lumea nu citește?