Reality show târgumureșan

Reality show târgumureșan

În ultimii ani, învãțãmîntul medical și farmaceutic în limba maghiarã din Târgu-Mureș este din ce în ce mai desconsiderat de senatul majoritar al Universitãții de Medicinã și Farmacie, neasigurîndu-i independența garantatã de legea învãțãmîntului. Cerînd acest drept, partea maghiarã a invocat Legea nr. 407, din 29 mai 1945, prin care regele Mihai I a dispus „înființarea la Cluj a Universitãții cu limba de predare maghiarã”, lege care n-a fost niciodatã abrogatã.

Atuul cel mai tare de pînã acum al pãrții maghiare a fost dejucat de conducerea universitãții în ziua de 20 mai în prezența moștenitorului regal, Principesa Margareta, și al soțului ei, Principele Radu. Reprezentanții Casei Regale au fost invitați sã participe la evenimentul fastuos numit Ziua Regalitãții, în cursul cãreia Principesa Margareta a dezvelit efigia Regelui Mihai I, amplasatã în holul de la intrarea principalã a UMF. Sub efigia de bronz, pe placa de marmurã se poate citi: „Regele Mihai I al României a semnat în 1945 decretul lege de înființare a Universitãții de Medicinã și Farmacie Târgu-Mureș”.

Textul citat, prezentat ca atare și de rectorul universitãții, este de fapt o deformare cinicã a istoriei contemporane. Conform realitãții, cum am citat și mai sus, în Monitorul oficial din 29 mai 1945, regele Mihai I a decretat înființarea Universitãții cu limba de predare maghiarã din Cluj, care includea și facultatea de medicinã, instituție care era succesoarea universitãții cu limba de predare maghiarã, care nu a fost închisã pînã la apariția Legii.

Articolul 5 al decretului regal precizeazã cã Universitatea Francisc Ferdinand I, care s-a întors de la Sibiu, și a ocupat toate clinicile, va sprijini universitatea cu predare în limba maghiarã prin împãrțirea laboratoarelor și a clinicilor, ceea ce partea românã a refuzat. Legile nefiind valabile nici atunci pentru toți cetãțenii României, Petru Groza, prim-ministru în funcție, a susținut ca facultatea de medicinã în limba maghiarã sã funcționeze într-o clãdire separatã.

Fiindcã n-au gãsit o asemenea clãdire în Cluj, partea maghiarã a acceptat sã se mute la Târgu-Mureș, în clãdirea fostei școli militare, construitã pe vremea primarului dr. Bernády György. Cursurile au început la 11 februarie 1946, dar Institutul de Medicinã și Farmacie Târgu-Mureș a luat ființã numai dupã reforma învãțãmântului din 1948, devenind bilingvã în 1962, în urma unui telefon dat din partea Comitetului Central al PCR, în absența oricãrui document scris.

Aniversarea a 70 de ani de la reînființarea învãțãmîntului medical în limba maghiarã din România este prilej pentru conducerea instituției de astãzi sã desconsidere secția maghiarã mult prea slãbitã și hãrțuitã în ultima vreme. Dar oare putem aștepta sinceritate și corectitudine din parte unei universitãți al cãrei Senat se crede, ajutat și de justiție, mai presus de lege?

Atitudinea lor nu ne mirã, dar ne surprinde faptul cã moștenitoarea lui Mihai I și soțul ei, apreciați pînã acum de populația maghiarã din România, s-au lãsat antrenați în acest show specific de denaturare a realitãții din Târgu-Mureș.