Printez si imaginile

Români și maghiari, însetați de știrile conflictuale ale conviețuirii

2018-06-06Ar fi însă bine ca presa să publice și „cazuri” pozitive, mai multe sau mai puține, în concordanță cu profilul institutului media. Dar să nu publici aproape niciodată ceva pozitiv din evenimentele cu caracter româno-maghiar, denotă deja o dependență stranie de știri negative.

Români și maghiari, însetați de știrile conflictuale ale conviețuirii

Societatea românească – inclusiv cea maghiară din Ardeal – devine tot mai dependentă de știrile negative, de parcă am trăi într-o țară unde lucrurile pozitive – mai ales cele provenite din aria relațiilor interetnice – nu au nicio valoare. Deși Ardealul este plin de evenimente importante organizate cu scopul de a înlesni comunicarea româno-maghiară, presa nu este prezentă la acestea, lăsând un gust amar organizatorilor entuziaști, de ambele etnii.

Când apare însă o știre negativă, presa ia foc, portaluri, cotidiane, ziare prezintă „cazuri” care mai de care, „halucinante”, „incendiare”, sugerând societății că aceste cazuri sunt cele caracteristice conviețuirii interetnice, și nu sutele de evenimente comune – acțiuni, gesturi, luări de poziție.


Așa s-a întâmplat și cu afișele antimaghiare de la Oradea, care sunt deplorabile și condamnabile, fără scuze. Cei care au preluat știrea – presa maghiară, română și internațională – au dreptate când dau importanță acestui caz. 

Așa e și cu știrea referitoare la refuzul primăriei din Oradea de a aplica în totalitate legea bilingvizării.


Ar fi însă bine ca presa să publice și „cazuri” pozitive, mai multe sau mai puține, în concordanță cu profilul institutului media. Dar să nu publici aproape niciodată ceva pozitiv din evenimentele cu caracter româno-maghiar, denotă deja o dependență stranie de știri negative.

În același timp, când a apărut, de exemplu, „cazul” afișului orădean, a fost publicat pe rețelele de socializare un altul care se leagă de această tematică româno-maghiară, mai exact panoul multilingv de pe clădirea „Mediului” din Brașov. 


Deși proporția maghiarilor este sub 20 la sută, Brașovul găsește, iată, de cuviință să dea curs cererii maghiarilor de înscripționare bilingvă.

Este un gest european – este un exemplu pentru toți primarii ardeleni.


Un alt exemplu pozitiv este la Mediaș, unde steagurile germanilor, ba chiar și ale austriecilor, flutură liber pe clădiri, fără ca cineva să fie lezat în sentimentele sale identitare.


Ba mai mult, steagul românilor chiar lipsește de pe aceste clădiri – nimeni nu face însă infarct identitar, nu se comportă ca și copilul care se găsește în pauza mare cu mingea confiscată de profesorul de serviciu.

Haideți, oameni buni, să mai vedem și lucrurile pozitive! Cine știe, poate acestea sunt semnificativ mai multe decât cele negative!



Printeaza