Printez si imaginile

Supraviețuire pe meleagurile natale – despre ”mintea deșteaptă a țăranului modern maghiar”.

2019-05-07Gospodarii maghiari din Ardeal sunt într-o situație mult mai bună decât cei din satele românești, nu în ultimul rând datorită sprijinului puternic al guvernului Ungariei, care – alături de UE – devine un izvor nu numai de fonduri, ci și de speranțe.

Supraviețuire pe meleagurile natale – despre ”mintea deșteaptă a țăranului modern maghiar”.


Cei care după Revoluție au pus bazele strategiei de supraviețuire a comunității maghiare din România, au subliniat de nenumărate ori că cei care vor să trăiască pe meleagurile natale și peste sute de ani, trebuie să reînvețe tehnicile de autogospodărire a generațiilor trecute, adaptându-se cerințelor noi de viață și piață.

Înființarea asociațiilor gospodărești maghiare în Ardealul de după Revoluție s-a dovedit a fi un proiect foarte greu de realizat, deoarece nu este ușor deloc în România de azi să fondezi ceva ce nu se bazează exclusiv pe lozinci, cuvinte mari, patriotism local de crâșmă sau afișe electorale.

Funcționarea acestor asociații și-a luat avântul odată cu obișnuirea societății maghiare din România cu proiectele europene, mai exact cu fondurile nerambursabile oferite de UE – niște fonduri grele, cu care oricine putea să relanseze o afacere la țară, cu condiția să fie capabil de a elabora un proiect viabil și de a învăța pașii care conduc prin capcanele birocrației.


Gospodarii maghiari din Ardeal sunt într-o situație mult mai bună decât cei din satele românești, nu în ultimul rând datorită sprijinului puternic al guvernului Ungariei, care – alături de UE – devine un izvor nu numai de fonduri, ci și de speranțe.

Dintre zecile de inițiative de succes, care au ca scop reorganizarea agriculturii și zootehniei moderne din Ardeal, sunt unele care ies în evidență nu neapărat prin fonduri nerambursabile, ci prin idei noi, chiar revelații – idei despre care maghiarii spun că sunt întruchipările adaptate ale zicalei ”mintea deșteaptă a țăranului modern maghiar”.

       

Una dintre aceste multe inițiative este și cea organizată de Asociația Gospodarilor Maghiari din Scaunul Arieș (regiunea din sudul Turzii) și se intitulează „Vine târgul provinciei la oraș” (Bejön a vidék), prin care sunt căutați gospodarii maghiari din zonă, oferindu-le posibilități ideale de a veni la Cluj să-și vândă marfa.

Clujul având piață bună, cei care ascult de Asociație au posibilitatea de a da față cu economia de piață reală, obișnuindu-se în același timp și cu comenzile mari și contracte moderne.

Una dintre gospodăriile maghiare din Scaunul Arieșului – mai exact din Harasztos/Călărași Turda – care a profitat de inițiativa Asociației Gospodarilor Maghiari din Scaunul Arieș este cea a familiei Horváth.





Printeaza