Paștele într-o familie mixtã – experiențã personalã (Cu adaos de maionezã…)

Cum sunt
sãrbãtorile într-o familie mixtã, româno-maghiarã? De Crãciun de obicei nu sunt
probleme, este tot timpul în aceeași datã, vine și Moș Crãciun și Îngerașul,
când cum. Pentru mine de Paște a fost mai interesant.

Provin dintr-o
familie mixtã: mama mea e româncã, de religie ortodoxã, iar tatãl meu e
maghiar, romano-catolic. Eu am devenit o combinație între acestea, teoretic pe
jumãtate româncã, pe jumãtate unguroaicã. Practic, însã, cred cã sunt mai mult cea
din urmã, deși am crescut în Hunedoara, unde maghiarii sunt în minoritate: am
fost la grãdinițã, la școalã generalã și la liceu cu predare în limba maghiarã,
lucrez într-o instituție maghiarã, prietenul este maghiar, am luat parte la tot
felul de evenimente în comunitatea maghiarã, cercul larg de prieteni e format
din maghiari etc., doar studiile universitare am ales sã le fac în limba
românã. Când mama mi-a spus în clasa a 4-a cã necunoscând limba maghiarã îi e
tot mai greu sã mã ajute la lecții (ea fiind cel mai mult cu mine acasã) și cã
din clasa a 5-a ar trebui sã merg la o școalã cu predare în limba românã, i-am
zis cã atunci eu nu o sã mai merg la școalã.

Însã, fiind de
religie ortodoxã, cu orele de religie a fost puțin mai greu, la secția maghiarã
fiind doar ore de religie reformatã și catolicã. Am ales sã merg la ore cu
colegii reformați, doar pentru cã acelea se țineau la școalã în timpul
sãptãmânii și nu sâmbãta la bisericã, ca cele de religie catolicã. În schimb,
aveam serbãri cu clasa pe la toate bisericile în cadrul slujbelor de Paște: la
cea catolicã, reformatã, baptistã, adventistã, unitarianã etc. și primeam
fiecare datã cadouri. Mai târziu, în liceu, am avut un prieten catolic. Timp de
patru ani am mers destul de des cu el la biserica catolicã. Mergeam și la
biserica ortodoxã cu diferite ocazii: 1 noiembrie, pomeni sau parastase în
familie. Cred cã așa am devenit mai bogatã, am învãțat multe lucruri despre
oameni și obiceiuri.

Spiritual și personal, am avut doar de CÂȘTIGAT
din faptul cã m-am nãscut într-o familie mixtã și sunt recunoscãtoare pentru
acest lucru.

În copilãrie la
noi în familie se sãrbãtorea Paștele de douã ori: cel catolic și cel ortodox.
Dacã nu cumva erau în aceeași datã, atunci vopseam ouã de douã ori, iepurașul
venea de douã ori (de la diferiți membri ai familiei) și gãteam de douã ori,
doar cã de Paștele catolic în cantitãți industriale. Tatãl meu fiind singurul
catolic de la locul de muncã, în fiecare an le ducea colegilor mâncare, iar
salata de boeuf nu putea lipsi. Și cam de câtã salata e nevoie pentru vreo 30
de oameni? Și mai important: de câtã maionezã?

           

Eu eram responsabilã de
maionezã: îmi pregãtea tatãl meu multe ouã, cel puțin un litru de ulei, muștar
și o lingurã mare de lemn și amestecam pentru a pregãti cantitatea uriașã pânã
amețeam de la atâta amestecat. Mã treceau fiorii când mã gândeam cã dupã câtva
timp urma paștele ortodox și, implicit, încã o turã sãnãtoasã de salatã de
boeuf. Acum nu prea mai sãrbãtoresc niciun Paște, dar atunci când se apropie,
parcã-mi vine sã fac o maionezã
:)

Aceastã combinație
dintre religii și etnii m-a ajutat sã fiu mai empaticã, mai înțelegãtoare și
tolerantã fațã de semenii mei.

Cine mai poate
afirma cã vorbește limba maghiarã, e pe jumãtate de etnie maghiarã și e de
religie ortodoxã?