„Papa Francisc” a fost, și el, prezent la fãrșangul din Sândominic/Csíkszentdomokos

Sâmbãtã, 2 martie, ne trezim puțin mai devreme, adicã la ora 9, pentru ca la ora 10 sã mergem cu gazdele noastre de la Consiliul Județean Harghita la Sândominic unde, anul acesta, are loc fãrșangul din tot ținutul Secuiesc. Adicã: de mai mulți ani comunele și satele din Harghita s-au unit și sãrbãtoresc „praznicul iernii” într-un loc. Rotația are loc în fiecare an și este a 27-ea oarã când aceastã sãrbãtoare este organizatã.

Ajungem în curtea
școlii din localitate purtând numele fostului episcop catolic Áron Márton, care
s-a nãscut în anul 1896 în aceastã localitate din ținutul Secuiesc.

Un pic și despre
episcopul
Áron Márton

Sã nu uitãm cã a
fost o personalitate cu totul extraordinarã: intelectual strãlucit, cu studii
la Roma, el a devenit episcop al Transilvaniei cu un an înaintea izbucnirii
celui de-al doilea rãzboi mondial. În momentul în care Transilvania de Nord a
fost ocupatã de Ungaria, Áron Márton a decis sã rãmânã în Transilvania
româneascã, la Alba Iulia, în ciuda insistențelor oficialilor din Budapesta,
care voiau sã se mute la Cluj și sã administreze de acolo Dieceza de Alba Iulia,
cu atât mai mult cu cât o perioadã Áron Márton a administrat și Dieceza de Satu
Mare–Oradea.

Áron Márton în anul 1940

În anul 1944, când autoritãțile maghiare au decis începerea
deportãrii evreilor din Transilvania de Nord, Áron Márton a fost singurul
ierarh care și-a ridicat vocea în apãrarea evreilor. Dupã ce scrisorile sale
cãtre guvernanții maghiari au fost ignorate, episcopul Áron Márton a cerut
public, în data de 8 mai 1944 în cadrul unei liturghii solemne oficiate în
Biserica Sfântul Mihail din Cluj oprirea deportãrilor evreilor.

Dupã discursul
oficialitãților grupurile, ale cãror membrii s-au îmbrãcat și mascat în fel de
fel de moduri, întruchipând polițiști, vãduve avide de sex, teroriști, urși,
țigãnci etc., au pornit în diverse colțuri ale localitãții pentru a parcurge pe
jos drumul înapoi pânã în curtea școlii, unde avea sã se desfãșoare punctul
culminant al zilei: arderea marionetelor în semn de „înmormântare a iernii”. În
cadrul evenimentului iarna a fost „înmormântatã”, în mod simbolic, urmând ca
noul spirit primãvãratic sã renascã înainte de intrarea în Postul Paștelui.

Winter is over!

Alaiurile de
persoane mascate au strãbãtut toate strãzile comunei, trosnind din bice,
prezentând sãtenilor scenete, cântând și dansând. O voie bunã generalizatã:
iarna s-a sfârșit!

Aoleu!

Pe ulițele din
Sîndominic a fost veselie, muzicã și voie bunã: din colț în colț musafirii
veniți din toate colțurile județului Harghita și ale ținutului Secuiesc, dar și
mulți din Transilvania și din strãinãtate au fost serviți cu „fainoșaguri”, bun
ãtãți gustoase, tocmai pentru a face sã leșine toate papilele
gustative ale celor prezenți: palincã, gogoși fãcute de femei iscusite într-ale
bucãtãriei, pâine cu unturã și cu ceapã, brânzeturi locale, prãjituri etc.

Grupurile au
cântat ajutate de lãutari, au dansat, au glumit, ce mai, veselie generalã. Femeile
au bocit lângã marionetele „decedate”, recitând din repertoriul propriu versuri
adeseori… deochiate.

Apare și papa!

La un moment dat
a apãrut și „Sanctitatea Sa Papa Francisc”. Conform localnicilor acesta nu a
fost încã întruchipat în cadrul fãrșangului, dar dat fiind faptul cã
conducãtorul bisericii catolice va face o vizitã istoricã în ținutul Secuiesc
la începutul lunii iunie: va ține o slujbã la șumuleu Ciuc, oficialitãțile estimând
o participare de circa 800 mii de pelerini.

Pe semne, îi place berea “interzisã” Csíki Sör… 🙂

Iarna aceasta a
fost blândã: deși în toate curțile era încã zãpadã, soarele a rãsãrit și
petrecãreții nu au trebuit sã îndure frigurile de altãdatã: conform unor
localnici cândva au fost și -30 de grade de Fãrșang…

Datinã pãgânã

„Fãrșangul
dateazã din perioada pãgânã, dar în spațiul lingvistic maghiar el a apãrut abia
în Evul Mediu. Sãrbãtoarea prezintã ritualul înmormântãrii iernii, potrivit
cãruia oamenii alungã spiritele rele cu sunete puternice și cu mãști, cum este
omul de paie care simbolizeazã iarna și care va fi ars la sfârșitul
carnavalului, ca sã vinã primãvara și natura sã se trezeascã la viațã” a
declarat directorul Centrului Cultural Județean Harghita, Ferencz Ang
éla.

Dans și voie bunã

Potrivit
acesteia, carnavalul a fost împrumutat de maghiari de la sașii din satele
învecinate și se ține an de an în ultimul week-end de dinaintea intrãrii în
postul Paștelui.

Pentru a alunga iarna și duhurile rele, feciorii și fetele se
costumeazã în animale sãlbatice, în țigani, hornari, ghicitori și preoți,
bãrbații în mirese, iar femeile în miri, precum și în personaje fantastice,
precum moartea sau diavolii.