Omer pașa cu maghiarii și românii lui Ivo Andriæ

Omer pașa cu maghiarii și românii lui Ivo Andriæ
Omer pașa cu maghiarii și românii lui Ivo Andriæ

Un roman-graffiti superb despre Balcanii anilor 1850, cu un Mihajlo Latas nãscut în Krajna, fugit din armata austriacã, ajungând marele Omer pașa, Dumnezeul turc coborât pe pãmântul Bosniei, în curtea cãruia mișunã unguri, polonezi, munteni și moldoveni cu ”CV-uri ” interesante, având toți în comun trecerea de la creștinism la credința musulmanã, respectiv noua viațã începutã în cadrul armatei turce invincibile.

Mihajlo Latas (Omer pașa) este sârb ca și fratele sãu Nicola, care va intra în istorie ca și Mustafa bei – un sârb care a început cariera sa strãlucitã în Moldova, lucrând la curtea unui boier, 
Aproape fiecare personaj din acest roman-graffiti se leagã cumva ori de Ungaria care a pierdut rãzboiul cu Austria, oferând Turciei ofițeri maghiari fugiți de la represaliile imperiale, ori de Polonia (pierdantã și ea în revoluția anti habsburgicã), ori de București, oraș care trimite în romanul lui Ivo Andriæ superbe personaje colorate, cum ar fi Costache Nenisanu, al cãrui ”story” de dragoste este una adintre pietrele de hotar ale romanului.
La fel de ”româneascã” este și soția lui Omer pașa (in realitate: Anna Simonis din Brașov), care în momentele sale isterice strigã (cel puțin în roman) la cameristele sale în limba românã.

Omer pașa lui Ivo Andriæceste o bijuterie, o serie de biografii scurte, care se leagã ca mãrgelele, formând un roman, care este cvasi necunoscut în România, deși cel puțin un sfert dintre eroii sãi se leagã într-un fel sau altul de Muntenia, Moldova sau Ardeal.
Omer pasa lui Ivo Andriæ este tradus în maghiarã încã din 1984, criticii încercând sã dezlege toate firele care duc spre personajele maghiare ale romanului.

Firele românești?