O săptămână cu Trilogia Transilvană a lui Bánffy Miklós

O săptămână cu Trilogia Transilvană a lui Bánffy Miklós

Am avut nevoie de o săptămână întreagă să citesc cartea*. Nu știu dacă am mai stat cu o carte în mână așa de mult – mi-a devenit parcă vecină în primele zile, apoi prietenă, apoi amantă secretă iar la sfârșit o mică fântână a anxietății, bazată pe teama terminării cărții,  ceea ce ar fi însemnat începerea unui dor dureros după atmosfera și  personajele trilogiei.

Așa s-a și întâmlat. Am stat o zi întreagă cu cartea închisă pe masă, fără a avea   chef de a mă întoarce acasă din Istorie – o istorie recentă, sfărșitul secolului 19. respectiv anii premergători  Primului Război Mondial.

Acțiunea de bază se desfășoară în regiunea Clujului – Kolozsvár-ul de odinioară, cu nobilii și saloanele epocii –, având  dese trimiteri spre ședințele ordinare ale Parlamentului Maghiar de atunci (un parlament heterogen, în conflict latent etern cu Viena, cu întruniri zgomotoase, snobism, patriotism, primitivism, idealism), dar și spre  regiunile păduroase ale Vlădesei (în vremea respectivă proprietate a familiei Bánffy), locuite de români,  cu fete frumoase, mocani mândri, însetați de adevăr, iuți la mânie.

Personajele trilogiei sunt pur și simplu  pitorești, autorul prelucrând probabil și multe anecdote adunate de dânsul pe parcursul vieții sale extrem de tumultuoase (scriitor, proprietar de herghelii, mecena, deputat, ministru de externe, director de teatru, personaj nobiliar popular în Europa). Trilogia este ”dominată” de doi tineri veri primari – contele Abády și contele Gyerőffy –, doi tineri care luptă pentru idealuri ”personalizate”,  ajungând însă amândoi nepregătiți pe pârtiile grele ale dragostei, fiecare ducându-și în spate crucea săruturilor, în diferite direcții, desigur, dar cu aceași finalitate catartică, pe cât de nobilă pe atât mai amară.

Această lungă citire a trilogiei – o săptămână întreagă! – s-a datorat desigur și peisajelor mirifice descrise de autor cu un talent ieșit din comun.

Fosta proprietate forestieră a familiei Bánffy – cu pădurari, paznici, contabili, localnici, conflicte locale, corupție, procese, reforme, sistematizări – pare a fi descrisă ca și o parte dintr-o poveste pitorească, însă cei care cunosc zona, își dau imediat seama, că descrierile sunt mai degrabă reale decât fanteziste, unele dintre locurile amintite existând și în prezent: Ghiurcuța, Călineasa, Vlădeasa, Cascada Răchițele, Mărgău, Piatra Tâlharului,Valea Arsă… Deci ”acțiunea forestieră” poate fi căutată și – cu răbdare,desigur – identificată și pe hărțile turistice de azi…

Trilogia este presărată de conflicte tragice latent-colorate – politice, personale, regionale, comunitare, religioase, etnice, sociale. Toate la un loc formează un adevărat sistem de conflicte generatoare de anxietăți fine. Și totuși, cartea – într-un mod misterios – ”provoacă” empatie din partea cititorului față de toate personajele acestui roman, începând cu cei din societatea maghiară a epocii până la avocatul românilor, care este preluat în taină din gara Câmpia Turzii în trenul privat al arhiducelui Franz Ferdinand, pentru a discuta despre drepturile comunitare ale românilor din Ardeal…

Fără doar și poate, trilogia lui Bánffy este o capodoperă, care oriunde în lume ar deveni bestseller, dacă s-ar traduce.

*Trilogia Transilvană. Vol. I, II, III – Miklos Banffy. Editura: Tracus Arte, 2019. Traducere: Marius Tabacu

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.