O busolã pentru teritorii lingvistice

În ultimii ani, alegerile din România au fost precedate de mai multe „busole electorale” (Voting Advice Applications), adicã de site-uri de internet pe care ești invitat sã îți exprimi preferințele pentru o serie de politici și valori culturale, primind apoi câteva grafice cu care poți evalua distanța politicã fațã de principalii candidați.

Împreunã cu câțiva colegi de la Științe Politice din UBB și cercetãtori de la Universitatea din Zürich am realizat astfel de busole, incluzând www.EuVox.eu, și www.votulmeu.com, primele din România care au și variante în limba maghiarã.

Atât la alegerile pentru Parlamentul European cât și la turul întâi al alegerilor prezidențiale, au rãspuns mai mult de 15 000 de persoane. Întrucât Facebook a fost unul dintre mijloacele de promovare a „busolelor”, am aflat câte ceva despre impresiile cunoscuților mei și ale prietenilor lor despre aceste instrumente.

Unele dintre comentariile des întâlnite din partea românilor cu studii în științe sociale sau umanistice au fost de tipul: „site-ul ãsta îmi recomandã sã votez cu UDMR/ Kelemen Hunor!”.

Fãrã a intra aici în detalii despre cum a fost stabilitã plasarea candidaților și a respondenților, voi spune doar cã motivul apropierii este poziționarea UDMR/ Kelemen Hunor în platformele politice și discursuri publice ceva mai aproape de zona valorilor culturale de tip liberal decât a celorlalți candidați, plasați mai mult sau mai puțin aproape de valori de tip conservator.

Busolele politice sunt nu doar un mijloc de informare politicã a cetãțenilor, tot mai mult folosit în țãrile democratice, ci și o sursã de date ce ne aratã cine sunt și ce doresc alegãtorii. Ne putem întreba în ce fel diferã preferințele politice și culturale ale unor categorii diferite de respondenți – de exemplu, în funcție de vârstã, nivel de educație, regiunea de proveniențã sau limba în care au ales sã completeze rãspunsurile.

În cele ce urmeazã, mã voi opri asupra uneia dintre aceste întrebãri, reformulând-o:

Având rãspunsurile unei persoane la cele 30 de întrebãri din busola politicã aplicatã înainte de Turul 1, ce șanse am sã ghicesc corect dacã acea persoanã a completat în limba maghiarã sau nu? Care sunt întrebãrile care contribuie cel mai mult la predicție?

O analizã statisticã a datelor din VotulMeu prezice corect limba de completare pentru mai mult de 90% dintre respondenți. Mai precis, dacã ar trebui sã spun dacã o persoanã despre care cunosc doar rãspunsurile la cele 30 de întrebãri este vorbitoare de maghiarã sau nu (fãrã sã cunosc în ce limba a completat, unde locuiește, etc.), pe 90% dintre maghiari i-aș identifica în mod corect drept maghiari iar pentru 10% dintre ei aș greși, identificându-i drept ne-maghiari, în timp ce pe 92% dintre ne-maghiari i-aș identifica corect.

Dintre cele 30 de întrebãri, sunt douã care diferențiazã cel mai mult:

„O reformã teritorialã ar trebui sã includã crearea unei regiuni maghiare autonome?”
„Minoritãțile ar trebui sa aibã dreptul de a parcurge sistemul educațional exclusiv în limba maternã?”.

Nu e o surprizã faptul cã pentru fiecare dintre cele douã întrebãri respondenții maghiari au avut proporții mult mai ridicate de acord decât ceilalți respondenți.

Chiar și dacã omitem cele douã întrebãri, succesul predicției rãmâne apreciabil, scãzând la 78% pentru maghiari și 84% pentru ne-maghiari. Includ mai jos cinci întrebãri dintre cele 28 rãmase care diferențiazã cel mai bine etnia, în ordine descrescãtoare a importanței:

România ar trebui sã urmãreascã reunificarea statalã cu Republica Moldova. (dezacord mai frecvent în rândul respondenților maghiari)
Partidele etnice ar trebui interzise.(dezacord pentru maghiari)
Președintele trebuie sã fie etnic român.(dezacord pentru maghiari)
Statul ar trebui sã acorde un statut privilegiat Bisericii Ortodoxe.(dezacord pentru maghiari)
Imigrantii ar trebui sa se adapteze la valorile și cultura Romaniei.(dezacord pentru maghiari)

Busola electoralã VotulMeu indicã astfel direcții înspre douã teritorii lingvistice, al limbii maghiare și al limbii române, pornind de la reflectãri ale statutului de membru al minoritãții sau al majoritãții, precum și ale expunerii diferite la sferele publice din cele douã comunitãți etnice.