Multiculturalitate la Festivalul de Film Astra

Îmi plac filmele
documentare: fãrã ficțiune, patos și lacrimi de crocodil din cauza unei
situații imaginare. Dacã curg lacrimile, sã curgã din cauza realitãții.

Enunțul cum cã
viața ar bate filmul este, cred, în mare parte adevãrat. Dar este și mai
adevãrat cã filmele documentare îngenuncheazã atât filmul, cât și viața.
Depinde, desigur, de regizor cum aratã aceastã realitate.

Anul trecut am
vãzut un film la Astra, care, în cele din urmã, s-a dovedit a fi o ficțiune.
Credeam cã la festivalul de film de la Sibiu se proiecteazã doar documentare. Jocul
dintre imaginație și realitate ajuns în dimensiunea suprarealistã.

Sunt multe filme
din multe țãri: se vorbește limba românã, maghiarã, francezã, italianã, chiar
și arabã. Anul trecut participanții din Palestina au atras atenția în mod
special prin atitudinea pozitivã și vibe-ul excepțional pe care l-au degajat.

Festivalul
a început deja. Noi ne alãturãm de joi seara. Imersiune într-o lume
multiculturalã în fosta Capitalã Culturalã Europeanã.