Migrație – teritorii locuite de maghiari și români rãmân fãrã forțã de muncã
Migrație – teritorii locuite de maghiari și români rãmân fãrã forțã de muncã

Acum o lunã au sosit și la noi primii migranți. Neoficial. Oficial vor sosi în urmãtoarele zile, sãptãmâni migranții din cota repartizatã României. Primii sosiți – conform știrilor apãrute în presã – au fost 60 la numãr, și proveneau din state ca Pakistan, Afganistan, Somalia, Irak și Maroc. Dar putem sã ne bãgãm mâna în foc, cã ceea ce declarã sau ceea ce justificã cu documente este purul adevãr?

Aceastã întrebare este justificatã, tot prin prisma celor citite prin ziare, precum cã autoritãțile macedonene confiscã zilnic 150 de pașapoarte siriene false, de la migranți, iar aceste documente ar fi procurate pentru suma de 2-300 de euro din Turcia și alte state tranzitate.

Deci au sosit primii 60 de refugiați, iar autoritãțile au declanșat procedurile legale pentru trecerea ilegalã a frontierei de stat. Refugiații au declarat cã au dorit doar sã tranziteze România, destinația lor finalã fiind țãrile din spațiul Schengen, unde doresc sã se stabileascã și sã-și gãseascã un loc de muncã.

Deci acest lot de 60 de persoane sunt primii migranți sosiți în România, dacã nu îi socotim pe aceia, care – tot conform știrilor apãrute în presã – s-au rãtãcit pe la granița dintre Serbia, Romînia și Ungaria, și s-au trezit în România. Sãracii au fost foarte decepționați…

Problematica migranților ne pune un lung șir de întrebãri, nu de puține ori cu accente sentimentale. Iar aceste sentimente se situazã pe spctrul larg dintre acceptare, simpatie, dorința de ajutorare pânã la refuz, urã, porniri nãscute din diferite scenarite. Iar în acest spctru larg toatã lumea gãsește argumente în sprijinul opiniilor sale.

Zilnic putem citi despre drama refugiaților, despre cauzele care au declanșat nemaiîntâlnitul val de migranți, care au determinat zeci de mii de oameni sã lase totul în urmã și sã se avânte în lume, despre suferințele îndurate în timpul cãlãtoriei.

Totodatã zilnic primim informații despre faptul cã transportul migranților a devenit a adevãratã industrie, multe dintre localitãțile aflate la granița exterioarã a Uniunii Europene prosperând în urma acestei afaceri. și mai auzim și despre faptul precum cã migranții sosiți în localitãțile mai mari din Serbia, situate în apropierea graniței cu Ungaria ridicã sume mari de bani de la ghișeele bãncilor sau ale oficiilor poștale. Dacã acești bani au fost puse în conturile lor încã de acasã de cãtre migranți sau sunt bani primiți de altundeva, nu primim informații demne de încredere.

Deci sunt foarte multe întrebãri fãrã rãspuns. Ceea ce știm în mod cert este cã problema migranților, efectele produse de marea masã de refugiați, precum și rezolvarea acestor probleme au depãșit cu mult capacitatea, dorința și posibilitatea de gestionare a problemelor a instituțiilor europene. În lipsa unei politici și practici comune liderii europeni decurg la mãsuri adhoc, conform temperamentului, crezului fiecãruia – cu rezultate infime.

Dupã Ungaria au ridicat garduri la granițã Croația și Slovenia, Austria a anunțat suspendarea acordului de la Schengen, reintroducînd controlul la frontiere de stat.

În acest context se vorbește foarte puțin despre un alt aspect al migrației: cel al mișcãrii marilor mase de oameni din Europa Centralã și de Est spre vestul continentului. Auzim despre sate din Moldova în care nu mai trãiesc persoane active, doar copii și bãtrâni. Teritoriile locuite de maghiari din Voivodina, Ukraina Subcarpaticã sau din Secuime încet-încet rãmân fãrã forțã de muncã. și cu aceastã problemã realã ar trebui sã se ocupe cineva!

Deci au sosit și la noi primii migranți, fapt ce ne aduce aminte cã ne confruntãm cu aceleași probleme ca restul Europei. Faptul, cã nu vor sã rãmânã la noi accentuazã diferența economicã dintre România și restul Europei. Dar primii migranți au sosit, sunt aici, și mai mult ca sigur vor sosi și alții…

Atunci poate și întrebãrile puse de mine vizavi de migrația românilor și maghiarilor din țara natalã spre Occident – depopularizãrile de vigoare – vor fi luate mult mai serios înRomânia.