Micherechi, localitate în Ungaria unde românii sunt majoritari
Micherechi, localitate în Ungaria unde românii sunt majoritari

Comunitate românilor din Ungaria zilelor noastre reprezintã o pãturã restrânsã a societãții maghiare, însumând în jur de 20.000- 30.000 de suflete, incluzând românii din diasporã. Din punct de vedere statistic minoritatea româneascã ocupã locul 3, dupã cetãțenii de etnie rromã și germanã. 

                                                                  Foto: Erdélyi Riport
Micherechi reprezintã singurul așezãmânt de pe teritoriul Ungariei, unde populația româneascã este net majoritarã celei maghiare, în localitate trãind în jur de 2000-2500 de locuitori dintre care în proporție de 90% s-au declarat de etnie românã. În urma recensãmântului din anul 2011 și conform legii de la vremea aceea, cetãțenii au avut dreptul de a se declara de altã etnie decât cea maghiarã. De asemenea cetãțenii au avut posibilitatea de a se declara de etnie maghiarã, dar având ca limbã maternã româna, ca în cazul nostru, sau invers. 

Primele atestãri referitoare la localitatea Micherechi dateazã din secolul al XIII-lea. Numele de Micherechi( în limba maghiarã: Méhkerék) a avut mai multe variante de-a lungul timpului, varianta cea mai plauzibilã este cã sãtenii de la acea vreme fiind apicultori, satul a fost consolidat în formã de cerc. 
Localitatea a fost populatã încã din Evul Mediu, în timpul dominației turcești, aceasta fiind distrusã complet. În anul 1692 Micherechiul se afla pe lista așezãrilor depopulate, iar repopularea devenind imposibilã din cauza invaziei tãtare. Totuși dupã ce aceasta a trecut sub jurisdicția Curții de la Viena s-a încercat repopularea zonelor din Câmpia Ungariei, incluzând și Micherechiul.



În anul 1745 localitatea din componența domeniului Derecske intrã în posesia principelui Paul Eszterházy Antal. Dupã 3 decenii, românii deja sosiți din localitãțile învecinate (stabiliți ilegal fãrã plata contribuției) precum: Cefa, Inand, Mãdãraș, Ciumeghiu etc. au cerut dreptul de folosințã a pustei din Micherechi, cerere care a fost respinsã (din cauza proprietarilor ilegali stabiliți anterior). Noii veniți au plãtit o taxã anualã de 400 de florini, la un contract pe 10 ani (1768). 
Românii din Micherechi și-au format o comunitate ortodoxã religioasã puternicã, prima bisericã fiind consolidatã din lemn în anul 1770 (anul acordului de dat în folosințã de Maria Tereza), fiind distrusã complet de un incendiu devastator în 1836. Urbariul din 1770 atestã stabilirea definitivã a românilor în Micherechi. 
Taxa anualã fiind ridicatã, iar solurile fiind mai puțin fertile decât în alte zone, locuitorii nou-veniți, inclusiv cei vechi au ocupat pãmânturile nemuncite de nimeni și au avut mai multe motive de a nu figura pe listele registrelor oficiale, astfel scãpând de diferitele obligații moșierești. Micherechenii au avut puțin pãmânt cultivabil pe teritoriul satului. Locuitorii comunei s-au ocupat mai degrabã cu pãșunatul animalelor sau cu topirea cânepei și confecționarea astfel a materialelor textile. În anul Urbariului localitatea numãra 30 de case care corespundeau tot atâtor familii cu drept de strãmutare. În anul 1773, micherechenii au încheiat contractul cu primul lor preot ortodox pe nume Ioan Bordașiu.
 

                                                                  Foto: Erdélyi Riport

Prima reprezentare a comunei apare pe o hartã militarã întocmitã în anul 1783. Din aceasta reiese cã localitatea este înconjuratã de mlaștini și pãduri. Ulterior au fost realizate hãrți mai detalitate ale Micherechiului în anii 1819 și 1865. Micherechi din punct de vedere geografic se situeazã la aproximativ 5 km de granița cu România, 20-30 km de Municipiul Salonta (România), orașul Giula (Ungaria), orașul Bichișciaba (Ungaria), la întretãierea drumurilor dintre orașul șercad (Ungaria) și localitatea Kötegyán (punct de trecere vamal feroviar). Micherechi este localizat în județul Bichiș din Estul Ungariei și la aproximativ o orã distanțã de Municipiul Oradea (România). 

Hotarul comunei este împânzit de pârâuri, mlaștini și bãlți. O parte a terenurilor aparținãtoare comunei își pãstreazã denumirile vechi de dinaintea distrugerii acesteia, iar altele a proprietarilor de la care le-au primit, sau unele în funcție de folosirea acestora. Primele atestãri geografice scrise în graiul micherechenesc au fost realizate de cãtre inginerul Antal Keresztszeghy, care a realizat 2 hãrți (1865; 1868) detaliate ale Micherechiului și hotarelor aparținãtoare acestuia. Antal a scris denumirile în limba maghiarã conform pronunției în limba românã, presupunând cã inginerul nu avea cunoștințe de limba românã. 

Viața locuilorilor comunei între secolul al XIII-lea și al XIX-lea este legatã de multe evenimente devastatoare, incursiuni care au avut ca impact distrugerea localitãții, secete care au cauzat pagube enorme oamenilor și necazuri ce amenințau constant existența de zi cu zi a locuitorilor (exemplu: foametea în urma recoltelor foarte slabe). Datele referitoare la aceste fluctuații se oglindesc direct asupra ponderei populației de-a lungul deceniilor.