Maghiarii preferã sã lucreze la și cu maghiari, chiar dacã așa câștigã mai puțin
Etnocentrism economic – așa se numește conceptul care
aprofundeazã și mai mult lumile paralele în care trãiesc românii și maghiarii
din Transilvania.


Adicã: maghiarii
tind sã aibã mai multã încredere în cei care vorbesc aceeași limbã, de aceea
preferã sã achiziționeze bunuri și sã se foloseascã de serviciile oferite tot
de maghiari. Aceste lucruri reies din mai multe studii realizate de sociologii
maghiari care lucreazã la Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj-Napoca/Kolozsvár/Klausenburg.


Zsombor Csata,
cel care zilele acestea a prezentat rezultatele mai multor sondaje și proiecte
științifice, a spus cã maghiarii și românii trãiesc, de fapt, în lumi paralele.
Mai mult, în ultima perioadã a scãzut interesul unor maghiari de a învãța limba
românã și s-a accentuat segmentarea relațiilor interpersonale și etnocentrismul
economic.

Studiile au
relevat și faptul cã, în cazul în care un maghiar lucreazã la o firmã unde
patronul și angajații sunt români, câștigã mai mult. Dar din cauza faptului de
mai sus, angajații maghiari ajung sã-și desfãșoare activitatea la firme
maghiare. E de adãugat și faptul cã în ultimii ani generațiile Y și Z au
adoptat conceptul post-materialismului, adicã în viața lor banii nu sunt totul,
predominã preocuparea fațã de relațiile sociale și interpersonale, cãlãtoriile,
punând accent pe ecologie, egalitate de gen și acțiuni umanitare.

Maghiarii cumpãrã
de la maghiari, lucreazã la și cu maghiari

Cercetãtorul a
mai spus și cã fiecare al patrulea sau cincilea maghiar din Transilvania
preferã sã cumpere produse și sã comande servicii tot de la un semen de-al sãu.
Cu toate cã, de exemplu, portalul de vânzãri OLX oferã un spectru mult mai larg
de cumpãrãtori, acesta este foarte puțin folosit în ținutul Secuiesc. El a
arãtat cã în firmele unde lucreazã mulți maghiari, ponderea acestora în cadrul
societãților este mult mai mare decât procentul maghiarilor în localitãțile
respective, adicã aceste firme sunt mai „maghiare” decât orașele sau
municipiile unde ei locuiesc.

Portretul robot
al maghiarului care lucreazã la o firmã maghiarã: firma activeazã în domeniul
privat, persoana trãiește într-un oraș și vorbește puțin sau nu vorbește deloc
românește.

Studiul a relevat
și ceva deosebit de surprinzãtor: dacã o persoanã maghiarã lucreazã la o firmã
majoritar româneascã (vorbim aici de acționari, capital social și angajați),
atunci el câștigã, în medie, și cu 200-300 de lei mai mult pe lunã. Zsombor Csata
nu a putut da o explicație financiar-contabilã pentru acest aspect, el crede,
însã, cã poate fi vorba despre competitivitate sau politica de salarii.