„Liliecii de pe strada Dónáth” – un șlagãr despre Kolozsvár și iubirile anilor 70
„Liliecii de pe strada Dónáth” – un șlagãr despre Kolozsvár și iubirile anilor 70

Tamás Gábor a susținut în data de 10 decembrie un concert la Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca, unul dintre concertele programate, care se vor susține în diferite pãrți ale lumii. Acest turneu a fost început pe data de 19 noiembrie 2016 și se va termina pe 16 decembrie, 2017. Printre altele el va vizita Australia și Canada.
Tamás Gábor este un solist de muzicã ușoarã și folk foarte cunoscut de cãtre maghiari și nu numai.

Momentan trãiește în Suedia dar și-a început cariera în acest domeniu în anii 1970 în Cluj, cu piesa Dónáth-úti orgonák (Liliecii de pe strada Dónáth), o piesã care a devenit primul șlagãr adevãrat al maghiarilor de pretutindeni. În 2004 a primit titlul de Cavalerul Culturii Maghiare.

În muzica lui descoperim motive și teme legate de origini, de patrie, de naturã, dezvãluind faptul cât de mult îi lipsește țara natalã.

Sala Teatrului Maghiar din Cluj-Napoca a fost umplutã de cãtre spectatori, care îl așteaptã întotdeauna acasã pe solist cu brațele deschise.

Marcu Vasile, profesor asociat al Universitãții din Oradea și fost Director al DPPD al Universitãții din Oradea l-a premiat pe Tamás Gábor la sfârșitul spectacolului, dupã care ne-a mãrturisit cã îl cunoaște de mult timp pe dânsul și încercã și el la rândul lui sã fie acolo la fiecare concert. A fost deja în Harghita, la Reghin, la Oradea, la Budapesta – ,,Oriunde merge, noi mergem sã-l ascultãm” – completa soția lui, prof.univ. în domeniul Arte și Muzicã, dr. Marcu Agneta.

      

Török Zoltán ne-a mãrturisit cã a fost un sentiment plãcut sã audã din nou melodiile lui Tamás Gábor, îi place sã vinã cu toatã familia pentru a-l asculta. Cel mai mult ne-a plãcut melodia cu titlul ”Transilvania, frumoasa mea patrie”(,,Oh, Erdély, szép hazám”).

Sajgó Tünde ne-a povestit, cã nu doar ei, dar și fiului ei îi plac foarte mult aceste melodii, preferata fiind ”Muzicianul de stradã” (,,Utcazenész”)

La finalul concertului nici Tamás Gábor nu a scãpat de întrebãri.

– Povestiți-ne vã rog despre acest turneu care urmeazã, îi conectați cumva cu aceste concerte pe maghiarii din alte regiuni?

– Eu cânt pentru maghiarii din toatã lumea, care s-au mutat în diferite țãri ale lumii, de la Australia pânã la America și de la Suedia pânã la Transilvania. Mã simt ca și un misionar, care are misiunea de a vizita și de a le cânta oamenilor de naționalitate maghiarã. Se vede, se simte, cã le cauzeazã bucurie faptul de a auzi cântece, melodii de odinioarã cântate pe limba lor.

– S-a scris o carte despre dumneavoastrã, povestiți-ne vã rog despre volum.

– Am început în 2014 cu Szucher Ervin, un jurnalist popular din Târgu-Mureș sã scriem cartea intitualatã „Csak a szívben nem száll az idõ” („Doar în inimã nu trece timpul”) și ne-am decis sã o publicãm împreunã cu noul CD numit „Mért adnánk fel?” („De ce sã renunțãm?”). Iar asta ne-a reușit, se pare cã are succes, dorim s-o lansãm în Budapesta, în Brașov, în Târgu-Mureș, în Reghin și în alte regiuni.

–V-a surprins premiul sau mai bine-zis cadoul acordat în seara asta de cãtre domnul Marcu Vasile?

– Mi-a cãzut bine gestul, apreciez foarte mult când vãd cã oamenii, fie ei de orice naționalitate, dar vin la concertele mele, cântã, fredoneazã împreunã. Iar la concrtele mele vin mulți români, nu doar maghiari, și îmi zic dupã spectacol, chiar dacã nu înțeleg ce cântã, lor li se pare frumoasã melodia în sine și au învãțat sã cânte alãturi de ceilalți spectatori.

– Cântați și în regiunile unde prepoderent sunt mai mulți români?

– Da, sigur cã da, de exemplu în Reșița, iar în aceste locuri cânt și în românește. Mie mi-au plãcut întotdeuna melodiile lui Florin Bogardo, așa cã inspirându-mã de la el cânt melodiile „ Bunã seara zâna pãdurilor”, „Ora cântecului” sau „Sã nu uitãm trandafirii”.

– Ce sentiment ați avut az, când ați cântat iar în Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca?

– De nedescris. A fost o atmosferã magicã, am cântat mult mai mult decât am intenționat, publicul nu m-a uitat, asta s-a auzit și în aplauze, deci m-am simțit minunat, ca acasã. Sper cã toatã lumea s-a distrat și s-a bucurat în seara aceasta. A fost frumos cã ne-am revãzut.