Iuliu Maniu și școala sa de suflet, cu mentorul Petri Mór și dirigintele Kincs Gyula
Iuliu Maniu și școala sa de suflet, cu mentorul Petri Mór și dirigintele Kincs Gyula

Mai sunt câteva zile pânã pe 8 ianuarie 2019, când se vor împlini 146 de ani de la nașterea lui Iuliu Maniu, unul dintre liderii românilor din Transilvania de dinainte de Unire, precum și un mare om de stat al României moderne. Și sã nu uitãm sã precizãm cã Maniu a fost nepot al renumitului filozof și om politic sãlãjean Simion Bãrnuțiu, fruntaș al Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania, precum și vicepreședinte al Adunãrii Naționale de la Blaj, din 3-5/15-17 mai 1848.

Cãrãrile vieții l-au purtat pe cunoscutul om politic Ion Maniu prin multe localitãți transilvãnene, dar una dintre ele a ocupat un loc special în sufletul sãu. Este vorba de Zalãu. Orașul care l-a primit la vârsta când încerca sã-și potoleascã setea de culturã, și al cãrui Colegiu Reformat l-a educat și format pe prestigiosul avocat de mai târziu.

Dupã absolvirea școlii primare la Blaj, pãrinții aleg ca tânãrul Maniu, deși greco-catolic, sã urmeze ciclul superior al liceului la Colegiul reformat calvin din Zalãu. Asta și poate pentru cã pierderea unora dintre copii, decedați prematur, i-a determinat pe aceștia sã doreascã sã-l aibã pe Iuliu mai aproape de casã. 
De aici alegerea acestui colegiu, cu predare în maghiarã, care era orientat spre studiul rãdãcinilor romane și grecești ale civilizației și culturii europene. Se pare cã un rol important în luarea hotãrârii l-a avut și recomandarea profesorului Petri Mór, care a vãzut potențialul elevului sãu.

Din 1886 și pânã la absolvire, în 1890, când a primit calificativul „apt sã urmeze studii universitare”, Iuliu Maniu a fost implicat puternic în activitatea așezãmântului cultural. Care a jucat un rol important în educarea a generații întregi de tineri studiosi, începând cu data înființãrii sale (1646). 

Ca sã vã faceți o idee despre vremurile respective, sa precizãm ca Zalãul avea cca. 6500 de locuitori. Tot comitatul Sãlaj, din care fãcea parte, avea cam 190.000 de locuitori, dintre care 61% erau români, cca 33% maghiari, iar restul germani, slovaci și de alte etnii. Rata analfabetismului era de 67% în rândul bãrbaților, respectiv 77% în rândul femeilor.


Deși limba de predare era maghiara, lucru normal dealtfel pentru cã reformații din Transilvania erau preponderent maghiari, colegiul accepta și elevi de alte etnii și confesiuni. Din cei 184 de elevi care au absolvit odatã cu tânãrul Maniu, 162 erau maghiari, 21 români, iar unul german. Dacã ne uitãm la confesiuni, vom gãși 116 reformați, 23 de romano-catolici, 19 israeliți, 17 greco-catolici, 6 ortodocși, 2 luterani și un unitarian. Deci o școalã deschisã și altora decât celor de religie reformatã, cu precizarea cã anumite burse care se acordau, pe mãsura posibilitãților, se acordau doar acestora. Mai mult chiar, orele de religie se predau de cãtre reprezentanți ai fiecãrei confesiuni, fie ei preoți, pastori sau rabini! La data absolvirii lui Maniu predau la colegiu 6 profesori titulari, 6 suplinitori și 3 plãtiți cu ora.

Diriginte i-a fost pe perioada colegiului profesorul Kincs Gyula, care peste câțiva ani va deveni director al acestuia.

      

                                   Maniu Gyula (Iuliu Maniu), Petri Mór și Kincs Gyula
 În clasa sa Iuliu Maniu a fost printre elevii model, unul dintre cei pasionați mai ales de lecturi și desen. Stãpânind bine limba maghiarã, era un participant activ la dezbaterile cercului de creație și literaturã, unde colegii l-au ales în funcția de secretar al cercului. A fost printre primii trei premianți ai clasei, ceea ce ne ajutã sã ne facem o pãrere despre seriozitatea cu care aborda instruirea.

A susținut bacalaureatul la doar 17 ani și jumãtate, fiind unul dintre cei mai tineri din clasa sa. Datã fiind orientarea umanistã a colegiului, disciplinele la care se susțineau probe, scris și oral, erau: Limba și literaturã maghiarã, Limba greacã, Limba latinã, Limba germanã și Matematica.
Maniu n-a uitat școala unde s-a format, și a pomenit-o de multe ori de-a lungul timpului, inclusiv în dezbaterile din Parlamentul de la Budapesta. Și chiar a fãcut eforturi ca școala sã reprimeascã statutul de școalã publicã, pierdut la un moment dat în perioada interbelicã, eforturi care au fost încununate de succes.
    Fericitul profesor Kincs Gyula și cei doi elevi preferați: Maniu Gyula (Iuliu Maniu) și Ady Endre
La întâlnirea de 50 de ani de la absolvire, în mai 1940, la care nu a putut participa, a trimis colegilor și dascãlilor sãi o emoționantã scrisoare, din care spicuim:

„Nu pot sã las nemarcatã aceastã ocazie oferitã de o zi aniversarã, sã nu-mi exprim recunoștința deplinã și omagiul meu fațã de profesorii defuncți și actuali ai acestei școli eminente. Printre zidurile instituției, de timp foarte îndelungat, necontenit se sãdește în sufletele noastre simțul onoarei, libertatea gândului și cuvântului, și idealurile mãrețe de iubire fațã de neamul fiecãruia, care au fost sãdite definitiv în sufletul meu, și care mã cãlãuzesc ca niște torțe de nestins”.

Observație: Sursa celor mai multe date din acest articol este excelenta monografie a profesorului László László, intitulatã „De la colegiul reformat la CNS*”, Zalãu, 2010. *Denumirea prezentã a liceului este Colegiul Național Silvania.