Joi, 21 Iunie 2018
Joi, 21 Iunie 2018


Spooort!



Kati a dobândit glorie sportivă României, dar fiind maghiară, și o altă nație s-a bucurat de succesele ei de la Zagon până la Los Angeles. Cu această carte vrem să conștientizăm și faptul că România ultimului secol ar fi mult mai săracă fără aportul performanțelor maghiarilor.



”Tata, asta și eu pot să fac!”– spusese acum 13 ani Kiss Tamara din Cristuru Secuiesc, când avea doar patru ani, și care de atunci este pasionată de acest sport neobișnuit.



– Când soțul e acasă, vorbim în general în română, însă când sunt cu micuța vorbim numai maghiară, ascultând muzică de copii ungurească. Aș vrea să cunoască bine ambele limbi. Este primul an când nu merg la misa de noapte de Crăciun. Am mai dus-o pe Klara la biserică și a fost cuminte. Dar în acest an o las să doarmă...



Aceste concursuri au constituit un mod de contact între bărbați și femei, de aceea codul bunelor maniere (și de ținută) a avut un rol foarte important. Pozele din acea vreme sunt mărturii ale vremurilor în care costumul, pălăria, respectiv rochiile elegante nu puteau lipsi. Fiecare cetățean al orașului putea identifica un eveniment pe placul său, iar multe dintre aceste evenimente au avut peste 1000 de spectatori, chiar și acum o sută de ani.



Cel mai eficient jucător al meciului a fost Török Roli, cu 13 puncte, Kuti Nándor reușind “numai” 7. Iată, fenomenul colaborării româno-maghiare – cum era pe vremea lui Bölöni și Jenei – iarăși are exemple de urmat în sportul din România, oferind copiilor și tinerilor șansa de a-și găsi idoli. Acest lucru este foarte important, deoarece în vremurile nostre numărul acelora care ar putea fi idolii societății se apropie de zero



Deocamdată însă presa este plină cu știri negative pe această tematică, echipa de fotbal a orașului Csíkszereda (Miercurea Ciuc) U19 în aceste zile depunând plângere împotriva suporterilor din Botoșani, care scandau: „Să dăm muie la bozgore/suntem români si ne vom apăra/pământul, neamul și istoria/să dăm muie la bozgore/”; „Ungaria ne suge p…a”.



După Partajul de la Viena, Somodi István, președintele de atunci al Clubului Atletic din Cluj și-a folosit influența la Budapesta în vederea obținerii unor finanțări destinate reabilitării complexului sportiv din Cluj. Acest proces s-a structurat în mai multe etape. În anul 1941 s-a decis prima reabilitare a terenului de fotbal pentru a facilita participarea Clubului Atletic din Cluj în prima ligă din Ungaria. S-au folosit 17 de mii de pătrate de gazon pentru a acoperi terenul de zgură, iar meciurile se disputau de multe ori sub privirile a peste 10 mii de spectatori, care stăteau în jurul terenului.




Sus