Duminică, 21 Octombrie 2018
Duminică, 21 Octombrie 2018


Spooort!



Pe lacul din Parcul Central se putea patina în mod organizat de două ori pe săptămână. Au existat perioade în care zilele desemnate erau cele de miercuri și duminică, în alte periode, zilele de joi și duminică au fost alese. De obicei se putea patina două ore. De cele mai multe ori era invitată și o formație de instrumentiști din localitate, pentru ca atmosfera evenimentului să fie mai animată. Cel mai frecvent cânta fanfara militară, dar au existat cazuri în care se invita o formație din localitate, ca de exemplu cea a lui Pongrácz sau a lui Salamon Ernő. Acestea au ridicat nivelul evenimentelor și au asigurat atmosfera muzicală necesară pentru ca lumea să poată dansa pe gheață.



Clujul este capitala Ardealului din punct de vedere cultural, social, universitar și regional politic, dar e mai mult decât atât, e și capitala sportului maghiar.



În anul 1928 participă la Olimpiada din Amsterdam, unde a doua zi este printre favoriți la categoria Military, însă pierde titlul de campion datorită calului care i-a fost repartizat. După ce a câștigat 40 de locuri I. la categoria sărituri, în anul 1930 abandonează participarea la concursuri dar pregătește mai departe echipa olimpică, pe care o însoțește în anul 1936 la Jocurile Olimpice din Berlin.



Fiindcă maghiarii au o strategie națională de dezvoltare a fotbalului și a sporturilor de echipă, au investit serios în academii de fotbal, în infrastructura sportivă și au un selecționer, care a "umblat" la stilul de joc al echipei, imprimându-i o atitudine pozitiv-ofensivă și extrem de curajoasă, având în vedere potențialul și calitățile jucătorilor maghiari.



Cea mai lungă peșteră din România, Peștera Vântului – cu o lungime totală de 47 de km – descoperită de către fondatorului clubului Bagaméri Béla, este în administrarea C.S.A. Cluj (Kolozsvári Amatőr Barlangász Klub).



Cicliștii din Kolozsvár (Cluj-ul de azi) – influențați de Vermes – au început și ei excursiile pe bicicletă. La început au cutreierat județele vecine, iar din 1888 au vizitat Bucovina și zona Bucureștiului. Despre traseele parcurse cicliștii au completat formulare care conțineau date despre locațiile vizitate, lungimea traseului, calitatea drumurilor, precum și recomandări și atenționări către colegi.



Încă de la începutul anilor ’60, mica localitate Peștere și o parte a comunei Aștileu din județul Bihor au fost alimentate cu apă potabilă dintr-o sursă naturală reprezentată de pârâul subteran ce ieșea la suprafață prin gura peșterii Pișnița.




Sus