Joi, 21 Septembrie 2017
Joi, 21 Septembrie 2017


Spooort! / Cum a devenit Miklós Edit brusc româncă

Cum a devenit Miklós Edit brusc româncă

Secuianca Miklós Edit urcă tot mai sus în ierarhia aristocratică a schiului mondial, terminându-și cursele în jurul podiumului. Ea s-a născut în Miercurea Ciuc și a concurat până în 2011 pentru România. Devenind – ca și majoritatea maghiarilor din Transilvania – cetățean maghiar, a decis să concureze pentru Ungaria. Asociația de Schi a României nu și-a dat acordul pentru păstrarea punctelor obținute în culorile României, creând astfel un handicap pentru Edit, care trebuia să recupereze aceste puncte participând la diferite concursuri. Edit a recuperat aceste puncte, depunând eforturi suplimentare, și a reușit să se integreze în viața sportivă din Ungaria, un sistem sprijinit de stat, bine organizat.



După ce rezultatele lui Edit au devenit tot mai bune, iată o parte a presei sportive românești mă surprinde cu următorul titlu:

Week-end nebun la Lake Louise: cum a ratat Romania încă un podium

Citind articolul – curios de românul care, iată, a ajuns în apropierea podiumului – îmi dau seama cu mirare că românca respectivă este Miklós Edit. Explicația sună în felul următor: „Da, Edit Miklos este și româncă, deși acum concurează pentru Ungaria, după ce Romania nu și-a mai dorit-o sau nu și-a mai permis-o, contează prea puțin acum.”

Deci Miklós Edit a devenit româncă peste noapte.




Deși pare hazliu a concepe pe sportiva din Miercurea Ciuc româncă (mai ales că Edit se consideră secuiancă și în Ungaria), se poate totuși înțelege acestă filozofie. În România, odată cu apariția istoricilor tineri, este în plină desfășurare aerisirea istoriei românești, care aduce după sine multe alte reevaluări ale conceptelor legate de această tematică.

Odată cu firava comunicare cu Cernăuți-ul, de exemplu, societatea românească se găsește în situația de a vedea schimbarea la față a noțiunii de națiune, dându-și seama că românii de acolo sunt și ei români, deși nu stau în România. Până acum au fost considerați ucrainieni cu rădăcini românesti, ca să fie deosebiți cumva de românii din România. Odată cu aerisirea istoriei și apariția tinerei generații de specialiști în domeniu, se clarifică încetul cu încetul că a fi român nu este condiționat de locuitul în România.Poți să fii român român și în Ungaria, Serbia, Ucraina, România.



Așa este și cu Miklós Edit. Realitatea că ea s-a născut în România nu înseamnă automat că ea e româncă. Poate: „din România”. Dar corect se spune: maghiar din România. Expresiile „cu rădăcini maghiare” sugerează că cel notat într-adevăr a fost maghiar cândva (la rădăcini), dar apoi (prin tulpină) s-a schimbat, și în final a devenit de altă naționalitate (a înflorit „altfel”).

În această ordine de idei, românul născut în Ungaria nu devine maghiar datorită maternității întreținute de statul ungar. Românul din Ungaria este român ca și cel din Cluj sau București.

Această problematică este mai grea decât pare la prima vedere, deoarece ideea statului național român exclude pe undeva existența românilor români din țările învecinate.

Să reținem, însă, că aceste „greutăți” în a concepe națiunea a început să-și ia victimele după 1 Decembrie 1918, deoarece în această zi era încă sută la sută clar că maghiarii din România nu sunt români.

Iată ce frumos a formulat Iuliu Maniu:

“Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici ființa națională a acestor neamuri. Noi nu voim să răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om să aleagă liber limba și credința în care vrea să trăiască atât în viața lui particulară, cât și în legătură cu viața de stat. Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe cari le-am vărsat noi atâtea veacuri și nu voim să sugem puterea nimănui, așa cum a fost suptă a noastră veacuri de-a rândul.” Iuliu Maniu, 1 decembrie 1918

Deci, oameni buni, hai să „nu răpim individualitatea etnică, nici ființa națională” a altora. Să ne obișnuim cu ideea: maghiarii sunt maghiari, oriunde ar trăi în lume. Au imnul lor, steagul națiunii lor, Țara Mamă a lor. Așa e și cu Cernăuți-ul.Sunt români din Ucraina, care au imnul lor, steagul națiunii lor, Țara Mamă a lor.





Sus