Marţi, 19 Septembrie 2017
Marţi, 19 Septembrie 2017


(H)Orizont / Prințul de Wales – Doctor Honoris Causa al UBB

Prințul de Wales – Doctor Honoris Causa al UBB

Ceremoniile de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa fac parte din tradiția academică a universităților prestigioase. Faptul că Prințul de Wales, Charles, a acceptat această propunere venită din partea Rectoratului și Senatului Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) reprezintă o recunoaștere a valorii acestei universități și a prețuirii Alteței Sale Regale (ASR) față de România în general și față de Transilvania în special.

Prințul Charles a făcut prima sa vizită în România în anul 1998. Însă nu era pentru a doua oară în istorie când un principe de Wales călca oficial pe pământ românesc.

Predecesorul său fusese Edward, viitor rege al Marii Britanii și împărat al Indiei, care petrecuse în 1888 o zi la București și mai multe zile la Castelul Regal Peleș, reședința de vară a regelui Carol I al României și a reginei Elisabeta. Viitorul rege Edward al VII-lea și-a continuat apoi drumul prin „Wild Carpathia”, cu trenul, până la Gheorgheni, în Transilvania, unde s-a întâlnit cu prințul de coroană Rudolf de Habsburg al Austro-Ungariei.

Din 1998, Prințul Charles a fost de nenumărate ori în România, în vizite private sau oficiale, vestind mereu lumii că există în Carpați și la Dunăre o țară „binecuvântată între toate de Domnul pre pământ” (Nicolae Bălcescu). Prin proprietăți, prin fundații și asociații, prin încurajarea investițiilor și a competiției, prin interesul pentru restaurarea monumentelor și protecția naturii, dar mai ales prin exemplul personal, Prințul de Wales a devenit un adevărat protector al Transilvaniei și al României. De la Viscri, din centrul Transilvaniei istorice și până la Săpânța, în inima Maramureșului istoric, Alteța Sa Regală, cu ajutorul Fundației „Mihai Eminescu”, al altor organizații și asociații, dar mai ales cu ajutorul oamenilor inimoși care-l înconjoară și prețuiesc, lasă sigilii perene, în vederea conservării tradițiilor istorice și a naturii neîntinate. Aceste tradiții vin din trecut și privesc spre viitor.

         

Prințul Charles, cu sensibilitatea sa specială pentru istorie și arhitectură, observabilă încă de pe vremea studiilor universitare de la Cambridge, a remarcat de la început rolul României de sinteză a civilizațiilor, de reunire a Occidentului catolic și protestant cu Orientul bizantin și ortodox.

De aceea, în Transilvania, lângă turnurile ascuțite ale bisericilor gotice străpungând cerul se văd ușor cupolele rotunjite ale bisericilor bizantine, la fel cum la câteva sute de metri de o construcție barocă se poate vedea o capelă în stilul Renașterii, lângă un auster loc de închinăciune unitarian (antitrinitar) stă o sinagogă, iar la câțiva pași de ele răsare o biserică de lemn …

Toate acestea simbolizează civilizația europeană în evoluția ei, poate mai bine conservată aici decât în alte părți și socotiră de aceea de către Alteța Sa Regală o comoară neprețuită, demnă de a fi păstrată. Cu acest rol de păstrător al vieții oamenilor și al produselor bune ale muncii loc, Prințul Charles se constituie într-un adevărat ctitor, reconciliind natura cu istoria, credința cu arhitectura, modernitatea cu monumentele trecutului.

La toate acestea au lucrat românii de rit bizantin, maghiarii catolici, calvini și unitarieni, germanii catolici și luterani, evreii și alții, creând aici – dincolo de inerentele dispute și neînțelegeri – un model de conviețuire europeană.

            

Aici, în România, ASR se află acasă, după cum a afirmat de mai multe ori. Motivele sunt deopotrivă obiective și subiective. Îl leagă de această țară nenumărate fire, inclusiv înrudiri îndepărtate (venite prin dinastia Basarabilor a Țării Românești, mai exact prin urmașii transilvăneni principelui Vlad Dracula) sau mai apropiate (venite prin regina Maria – nepoata reginei Victoria a Marii Britanii – al cărei bust ne veghează în holul acestei universități), dar îl leagă mai ales afinități de suflet, dragostea pentru locuri și pentru oameni, succesiunea de dealuri și de văi a acestui spațiu, câmpurile acoperite cu flori, pădurile și apele străbătute încă de animale sălbatice și de pești și mai ales oamenii primitori, așa cum a mărturisit în repetate rânduri.

Suntem siguri că ASR împărtășește alături de noi deviza de pe stema UBB: Traditio nostra unacum Europae virtutibus splendet („Tradiția noastră strălucește împreună cu virtuțile Europei”).

De altfel, considerăm că ASR este urmașul ctitorilor noștri de acum un secol, când regele Ferdinand al României și regina Maria a României (stră-mătușa Prințului Charles), au refondat această venerabilă instituție în cadrul Regatului României. Acceptând această invitație a noastră reunită, făcută de Senatus Academicus et Rector Magnificus, ASR ne-a onorat și ne-a înnobilat, dându-ne încredere în forța tradiției îndreptată cu privirea spre viitor. Prințul Charles promovează dialogul în această lume destul de dezorientată și de dezbinată, ceea ce încurajează UBB să continue și ea, ca instituție multiculturală, calea cooperării și conviețuirii.

 





Sus