Sâmbătă, 20 Octombrie 2018
Sâmbătă, 20 Octombrie 2018


Metalmăcire



Născut în data de 4 Decembrie 1956, Varga Miklós este incontestabilul model al tuturor cântăreților maghiari (mai ales celor care aparțin genului Rock). Vocea lui, atingând aproape patru octave (de la F din octava mare până la C din octava a 3-a), a devenit un pilon exemplar al muzicienilor și ascultătorilor din 1975 încolo. Hit-ul lui masiv, „Vén Európa” (Europa Bătrână) a fost atât de bine-realizat dintr-o perspectivă muzicală încât a prins și urechile străinilor.



În anul 2018 puțini oameni există pe planeta noastră sacră care să nu fi auzit de trupa Queen măcar o dată în viață. Prin urmare, anunțul lui Brian May în anul 2010 că un film biografic despre viața lui Freddie Mercury și trupa în cauză este în producție a fost unul incendiar. Fanii Queen au detonat internetul și rețelele de socializare și au împrăștiat vestea cea bună – totuși unele locruri s-au dovedit a nu fi în regulă.



Scena maghiară rock are nenumărate fațete și trupa Road este o bijuterie unică din toate punctele de vedere. Apropiindu-se de stilul Hardcore, trupa și-a creat vocea în rândurile rockerilor atât din Ungaria cât și din Transilvania. Urcând scara fermecată a atenției publice cu piese precum „Nem Kell Más” (Nu-mi Trebuie Altcineva), „Ne Mondd” (Nu-mi Spune), sau „Aki Szabad” (Cine Este Liber), băieții au ajuns să fie headliner-i la nenumărate festivaluri.



După cum am și stabilit în alte articole aici la Metalmăcire, trupa Dalriada este pilonul Folk Metalului maghiar – exact cum este Bucovina pentru români. Așadar, era firesc ca, după tradiție, și temele trupei Dalriada să fie ancorate în lumea antică și mitică maghiară. Vorbim, desigur, despre epoca de dinaintea lui Ștefan I al Ungariei, omul care a introdus Creștinismul în Ungaria și a eliminat riturile antice șamanistice native din popor. Spiritul, desigur, nu-și uită rădăcinile și-și materializează aspectele grandioase ancestrale prin artă.



În zilele noastre „postmoderne” a devenit deja o modă ca o trupă care vizitează o țară străină să învețe câte ceva despre ea. Nu mai trăim în zilele în care muzicienii nici nu știau unde cântă (da, ne uităm la voi cu ochi semi-enervați, Guns N’ Roses), ci în era informației, unde o mică gafă poate sa treacă o trupă de pe piedestal sub pământ. Așadar, omagiul muzical a devenit cât mai popular cu cât mai mult timp trecea. Și ce se întâmplă atunci când o trupă recunoscută vizitează Ungaria și ține un concert de neuitat? Haideți să vedem detaliile omagiului rock împreună!



Nu există niciun dubiu când vine vorba de importanța muzicii în generarea înțelegerii reciproce între două sau mai multe comunități separate de limbi materne diferite. Această afirmație este demonstrată de faptul că strămoșii noștri preistorici se axau mai mult pe intonații verbale decât pe un sistem avansat semantic. Cu alte cuvinte, tonalitatea vocii s-a dovedit a fi mai esențial decât sensuri comune și așa ceva se poate manifesta numai dacă vibrațiile subtile afectează amigdala – centrul din creier responsabil pentru frica primordială și instinctul „fight or flight”. Dacă un străin urla cu o voce tunătoare și pe o limbă străină, omul preistoric se și punea intr-o postură de defensivă iar o intonație suavă genera o stare de calm și de cooperare.



Pe lumea noastră plină de lucruri interesante există și un aspect psihologic care se reflectă adeseori: faptul că persoanele sau grupurile sociale marginalizate tind să se unească. Acest lucru nu provine din frica de abandon ci din dorința de a fi înțeles de către cei din jur – înțeles și apreciat pe deplin. Faptul că genul Pop (cuvântul „pop” provenind din „popular”) a intrat în mainstream după anii ’80 a produs inevitabila decădere a prevalenței muzicii rock și metal când venea vorba de canale radio, televiziuni, magazine, etc. Acest lucru nu înseamnă că muzica în cauză este muribundă ci reflectă o deviere a atenției publice.




Sus