Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Holocen / Congresul Minorităților Naționale Europene debutează la Cluj-Kolozsvár

Congresul Minorităților Naționale Europene debutează la Cluj-Kolozsvár

Reprezentanții minorităților naționale europene – germanii din Polonia, Rusia, Danemarca și din Tirolul de Sud, sorbii din Germania, danezii din Germania, turcii din Grecia, maghiarii din Slovacia, România, Transcarpatia și Voivodina, catalanii, bascii – s-au întâlnit miercuri seară în Sala de Forum a Hotelului Napoca pentru a se înregistra la Congresul Minorităților Naționale Europene (FUEN) care va începe joi.



Printre temele centrale ale lucrărilor Congresului se află dreptul de folosire a limbii materne, protecția moștenirii culturale ale minorităților naționale, dar și Minority SafePack Initiative, a cărei campanie de strângere a semnăturilor de susținere va fi lansată oficial cu acest prilej.



Prima întâlnire a comunităților participante a fost emoționantă, fiecare comunitate având masa ei prospecte de informare despre comunitatea pe care o reprezintă precum bucate și băuturi specifice plaiurilor natale.

 

Așa numitul welcome cocktail a fost animat de dansuri populare specifice precum și de prezentarea maghiarilor din România prin președinții de consilli județene din Satu Mare (Pataki Csaba), Bihor (Pásztor Sándor), Mureș (Péter Ferenc), Harghita (Borboly Csaba) și Covasna (Tamás Sándor). Gazda evenimentului a fost Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR. Discursurile lor rostite în limba maghiară au fost traduse automat în română și limbile de circulație mondială.



Marii absenți ai Congresului au fost românii din Bucovina de Nord și din Serbia – comunități care nu sunt membre FUEN, deși lupta acestui for pentru drepturi colective aduce beneficii tuturorii minorităților.

La întrebarea subsemnatului legată de absența românilor din Bucovina de Nord și din Serbia, unul dintre consilieri mi-a spus că nu se știe exact de ce nu s-au înscris aceste comunități în FUEN. Și-a exprimat părerea personală: România are o politică națională aparte și nu consideră românii săi de peste hotare (e vorba de autohtoni și nu imigranți) ca părți a națiunii române, ci ucrainieni de etnie română și sârbi de etnie română. Această curioasă atitudine față de conaționalii săi este puternic sprijinită și de discursul interetnic specific al președintelui țării care consideră pe toți locuitorii României ca români.
  

În timpul dansurilor participanții făceau cunoștință între ei, povestind în engleză sau germană cine și cum își trăiește viața minoritară. Cea mai interesantă observație a sosit din partea etnicilor germani din Danemarca care m-au întrebat: ce fel de liberalism e în România, dacă liberalii luptă împotriva minorităților...



După un scurt sondaj de opinie realizat de Corbii Albi, participanții cred că masa rotundă cea mai interesantă va fi cea întitulată Practici și provocări în domeniul autonomiei național-culturale în Europa Centrală și de Est contemporană, având ca paneliști pe David Smith (Glasgow University), Daniel Alfreider (deputat în Parlamentul Italiei), Stephanie Marsal (OSCE), Petra Roter (UE), Bernard Ziesch (sorb din Germania).

Deși era un prilej absolut favorabil de informare despre viața minorităților naționale europene, presa română nu prea s-a interesat de el, deși ar fi putut să facă niște interviuri exclusive, prin care ar fi putut informa masele despre realitățile europene pe această temă.




Sus