Marţi, 18 Iunie 2019
Marţi, 18 Iunie 2019


Ex Katedra



Societatea maghiară autonomă din România se consolidează pe zi ce trece, având un efect pozitiv și asupra românilor care trăiesc alături de maghiari. Români, care văd că toate drumurile spre Europa trec prin Ungaria. Etapele acestei dezvoltări pot fi deja văzute cu ochiul liber, urmărind doar știrile oficiale sosite despre evenimente legate de fenomen. Se clădesc grădinițe maghiare, se renovează clădiri cu importanță istorică, se fondează instituții ale tinerilor, se fac proiecte pentru înlesnirea contactelor cu Ungaria și prin Ungaria în Europa, se fac investiții de proporții în sport, și mai nou, în sistemul de sănătate.



Eu aici la mine, în Piatra Neamț încerc să le explic românilor mei acest lucru. Sper să fie și la Dumneavoastră, la maghiari măcar o persoană care să facă la fel. Iată, eu îmi cer scuze pentru faptele descreierate create de ai mei… Să încercăm cu toții, cei care am mai văzut câte ceva în lumea asta, să promovăm ideea, că omenia și înțelegerea între etnici sunt reciproc avantajoase. Din conviețuirea pașnică se nasc valori, se conturează orizonturi. Să sperăm că în 2019 oamenii vor fii altfel, și că vor avea puterea să gândească și să se poată schimba.



În loc să vă văietați, să ne arătați cu degetul și să ne faceți trădători, luați vă rog în considerare că tot ceea ce s-a încercat până acum n-a dat niciun rezultat; manifestațiile cu lanterne și dansuri, florile oferite jandarmilor, copiii desenând pe asfalt în fața guvernului, vuvuzelele și injuriile au lăsat complet rece clasa politică și ne-au transformat pe unii în simpli attention whores pe facebook…



Basarabia, obținută de la Rusia în plină revoluție bolșevică, Bucovina, din 28 noiembrie 1918 Consiliul General al acestei regiuni a votat detașarea de Austria. Banatul, vechi teritoriu unguresc, ce va fi împărțit în februarie 1919 între România și Yugoslavia, alt stat nou creat în aceeași 1 decembrie 1918, astfel că cele două țări apropiate Franței se înțeleg bine, deși România va regreta mereu că n-a obținut tot Banatul. Și în final Transilvania, smulsă Ungariei. De altfel în capitala acestei Transilvanii, la Alba Iulia a fost proclamat regatul României, al cărui teritoriu cu ușoare modificări corespunde celui de azi.



În An Centenar, UDMR propune ridicarea la rang de lege a subpunctului 1. al punctului III, din Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.



Mai nou, de când m-am stabilit în Secuime, chiar dacă m-am măritat, replica mă urmărește cu o obstinație de obsedat. Din ce în ce mai des, aud voci înfierbântate de mânie pe motiv că ungurii mai tineri nu vorbesc, doamne, românește sau, dacă vorbesc, nu vorbesc corect deloc. Și, vorba aia, e limba țării în care trăiesc! Las la o parte malițiozitatea care mă-nghiontește să spun că sunt milioane de români pe lumea asta care scriu și vorbesc grozav de prost limba română și prezint spre amuzament o mostră de dialog pe tema anunțată. Un dialog care, în cazul meu, decurge aproape clișeistic de fiecare dată: – Așa, și?! Ce dacă ungurii nu vorbesc românește?



O școală reprezentativă românească din Regiunea Cernăuți (Ucraina) înseamnă nu numai educație în limba maternă ci și un bastion al culturii românești. Starea de spirit a unei școli reprezentative minoritare este considerată ca și pulsul unei comunități etnice. Așa se întâmplă de fapt în orice parte a Europei, unde – din anumite motive – granițele au fost trase în așa fel încît milioane de oameni sunt nevoiți să se considere minoritari etnici, trăind într-o altă țară, decât în cea care se vorbește limba sa maternă. Gimnaziul nr. 6 Alexandru cel Bun din Cernăuți este fără doar și poate stindardul fidelității față de românism. Gimnaziul și-a căpătat actuala formă administrativă în mai multe etape, bazele acestuia punându-se în anul 1989, odată cu deschiderea primei clase cu predare în limba română în incinta Școlii Medii Ucrainiene nr 5. Peste doi ani se înființează Școala Medie de Cultură Generală nr 29 cu predare în limba română.




Sus