Luni, 10 Decembrie 2018
Luni, 10 Decembrie 2018


Ex Katedra



În loc să vă văietați, să ne arătați cu degetul și să ne faceți trădători, luați vă rog în considerare că tot ceea ce s-a încercat până acum n-a dat niciun rezultat; manifestațiile cu lanterne și dansuri, florile oferite jandarmilor, copiii desenând pe asfalt în fața guvernului, vuvuzelele și injuriile au lăsat complet rece clasa politică și ne-au transformat pe unii în simpli attention whores pe facebook… Frica pe care o vedeam noi la ei era doar în imaginația noastră, ei știu că atâta timp cât banii sunt pe mâna lor dispun de toată țara așa cum doresc și că singura alternativă e să facă toate provinciile același lucru, până lăsăm politicul fără bani.



Basarabia, obținută de la Rusia în plină revoluție bolșevică, Bucovina, din 28 noiembrie 1918 Consiliul General al acestei regiuni a votat detașarea de Austria. Banatul, vechi teritoriu unguresc, ce va fi împărțit în februarie 1919 între România și Yugoslavia, alt stat nou creat în aceeași 1 decembrie 1918, astfel că cele două țări apropiate Franței se înțeleg bine, deși România va regreta mereu că n-a obținut tot Banatul. Și în final Transilvania, smulsă Ungariei. De altfel în capitala acestei Transilvanii, la Alba Iulia a fost proclamat regatul României, al cărui teritoriu cu ușoare modificări corespunde celui de azi.



În An Centenar, UDMR propune ridicarea la rang de lege a subpunctului 1. al punctului III, din Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.



Mai nou, de când m-am stabilit în Secuime, chiar dacă m-am măritat, replica mă urmărește cu o obstinație de obsedat. Din ce în ce mai des, aud voci înfierbântate de mânie pe motiv că ungurii mai tineri nu vorbesc, doamne, românește sau, dacă vorbesc, nu vorbesc corect deloc. Și, vorba aia, e limba țării în care trăiesc! Las la o parte malițiozitatea care mă-nghiontește să spun că sunt milioane de români pe lumea asta care scriu și vorbesc grozav de prost limba română și prezint spre amuzament o mostră de dialog pe tema anunțată. Un dialog care, în cazul meu, decurge aproape clișeistic de fiecare dată: – Așa, și?! Ce dacă ungurii nu vorbesc românește?



O școală reprezentativă românească din Regiunea Cernăuți (Ucraina) înseamnă nu numai educație în limba maternă ci și un bastion al culturii românești. Starea de spirit a unei școli reprezentative minoritare este considerată ca și pulsul unei comunități etnice. Așa se întâmplă de fapt în orice parte a Europei, unde – din anumite motive – granițele au fost trase în așa fel încît milioane de oameni sunt nevoiți să se considere minoritari etnici, trăind într-o altă țară, decât în cea care se vorbește limba sa maternă. Gimnaziul nr. 6 Alexandru cel Bun din Cernăuți este fără doar și poate stindardul fidelității față de românism. Gimnaziul și-a căpătat actuala formă administrativă în mai multe etape, bazele acestuia punându-se în anul 1989, odată cu deschiderea primei clase cu predare în limba română în incinta Școlii Medii Ucrainiene nr 5. Peste doi ani se înființează Școala Medie de Cultură Generală nr 29 cu predare în limba română.



În timpul convorbirii, acesta a vorbit cu cuvinte dure la adresa Occidentului care așează binele broaștelor înaintea binelui creștinilor. (...) Episcopul sirian a accentuat: “Când vine vorba...



Odată cu tendințele globaliste de minimalizare a rolului creștinismului în fondarea culturii europene, scade spectaculos și interesul lumii față de minoritatea creștină din Orientul Apropiat.Creștinii din această regiune trăiesc pe propria lor piele ce înseamnă să pășești pe urmele lui Isus, ce înseamnă să fii vânat de ISIS și de comunitățile musulmane fanatice așișderea.Franciscanul Böjte Csaba din Deva cu greu a putut să-si opreasca lacrimile, când a ținut slujba între ruine, printre rămășițe de bănci și icoane ciuruite de mitraliere. – Fiind maghiar din Transilvania, înțeleg perfect minoritatea creștină din aceste zone ; îi înțeleg, că ei vor liniște, dar această liniște ei nu vor să o atingă lăsându-se asimilati.




Sus