Joi, 14 Decembrie 2017
Joi, 14 Decembrie 2017


Ex Katedra



O școală reprezentativă românească din Regiunea Cernăuți (Ucraina) înseamnă nu numai educație în limba maternă ci și un bastion al culturii românești. Starea de spirit a unei școli reprezentative minoritare este considerată ca și pulsul unei comunități etnice. Așa se întâmplă de fapt în orice parte a Europei, unde – din anumite motive – granițele au fost trase în așa fel încît milioane de oameni sunt nevoiți să se considere minoritari etnici, trăind într-o altă țară, decât în cea care se vorbește limba sa maternă. Gimnaziul nr. 6 Alexandru cel Bun din Cernăuți este fără doar și poate stindardul fidelității față de românism. Gimnaziul și-a căpătat actuala formă administrativă în mai multe etape, bazele acestuia punându-se în anul 1989, odată cu deschiderea primei clase cu predare în limba română în incinta Școlii Medii Ucrainiene nr 5. Peste doi ani se înființează Școala Medie de Cultură Generală nr 29 cu predare în limba română.



Mai nou, de când m-am stabilit în Secuime, chiar dacă m-am măritat, replica mă urmărește cu o obstinație de obsedat. Din ce în ce mai des, aud voci înfierbântate de mânie pe motiv că ungurii mai tineri nu vorbesc, doamne, românește sau, dacă vorbesc, nu vorbesc corect deloc. Și, vorba aia, e limba țării în care trăiesc! Las la o parte malițiozitatea care mă-nghiontește să spun că sunt milioane de români pe lumea asta care scriu și vorbesc grozav de prost limba română și prezint spre amuzament o mostră de dialog pe tema anunțată. Un dialog care, în cazul meu, decurge aproape clișeistic de fiecare dată: – Așa, și?! Ce dacă ungurii nu vorbesc românește? răspund mereu crezând că voi fi obligată să ascult o pledoarie despre cum se scindează societatea și se ridică ziduri între oameni.



În timpul convorbirii, acesta a vorbit cu cuvinte dure la adresa Occidentului care așează binele broaștelor înaintea binelui creștinilor. (...) Episcopul sirian a accentuat: “Când vine vorba...



Odată cu tendințele globaliste de minimalizare a rolului creștinismului în fondarea culturii europene, scade spectaculos și interesul lumii față de minoritatea creștină din Orientul Apropiat.Creștinii din această regiune trăiesc pe propria lor piele ce înseamnă să pășești pe urmele lui Isus, ce înseamnă să fii vânat de ISIS și de comunitățile musulmane fanatice așișderea.Franciscanul Böjte Csaba din Deva cu greu a putut să-si opreasca lacrimile, când a ținut slujba între ruine, printre rămășițe de bănci și icoane ciuruite de mitraliere. – Fiind maghiar din Transilvania, înțeleg perfect minoritatea creștină din aceste zone ; îi înțeleg, că ei vor liniște, dar această liniște ei nu vor să o atingă lăsându-se asimilati.



Drepturile lingvistice: 4. Administrația publică. (...) Să vegheze că vorbitorii de limbi regionale sau minoritare să poată prezenta cereri orale sau scrise și să primeasă răspunsuri în aceste limbi; sau iv. să vegheze ca vorbitorii de limbi regionale sau minoritare să poată prezenta cereri orale sau scrise în aceste limbi; v. să vegheze că vorbitorii de limbi regionale sau minoritare să poată prezenta ca valabil un document întocmit în aceste limbi; b. să pună la dispoziție formulare și texte administrative de uz curent pentru populație în limbile regionale sau minoritare, sau în versiuni bilingve; c. să permită autorităților administrative să întocmească documente într-o limbă regională sau minoritară.(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: a) refuzul de a traduce în limba maternă ordinea de zi și hotărârile consiliului local sau județean și de a le aduce la cunoștință publică și în varianta tradusă, precum și refuzul de a comunica răspunsurile și în limba maternă a solicitantului, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2)



Consiliul Local Zalău a adoptat în ședința de azi, cu unanimitate de voturi, propunerea de hotărâre inițiată de consilierii UDMR care prevede amplasarea indicatoarelor cu denumirea localității în trei limbi: română, maghiară și germană (Zalău, Zilah, Zillenmarkt.Potrivit datelor recensământului populației din 2011, municipiul Zalău are 9.000 de locuitori de naționalitate maghiară, însemnând 16 la sută din totalul populației locale.



Consider că problema autonomiei nu are nimic de a face cu separatismul. Este vorba, mai precis, de a da cercuri legislative mai importante în mâinile oamenilor care conviețuiesc pe un anumit teritoriu. Acesta este un pas pozitiv pentru fiecare stat membru: autonomia din Tirolul de Sud dovedește că asta înseamnă avantaje și pentru țară. Trebuie găsită acea rezolvare care să asigure cooperarea.




Sus