Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Dialog


Târgumureșeni români, treziți-vă!

de Zsombor Ferencz - Târgu Mureș

Spre deosebire de Târgu-Mureș, la Cluj-Napoca prinde aripi spiritul transilvan. Unul dintre promotorii principali ai autonomiei regionale este Sabin Gherman. Susținătorul marcant al inscripțiilor și plăcuțelor triligve este Tudor Duică. În orașul nostru nu reușim să găsim nici cu lumânarea o personalitate care, în măsura lui Gherman și Duică, să mobilizeze comunitățile locale în spirit civic.

Târgu Mureș – welcome to the club!

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

A fi patriot înseamnă muncă. A face ceva pentru nația ta înseamnă muncă grea, diplomație, perspicacitate, compromisuri și cunoștințe minime în domeniul științelor care dirijează de multe ori decizia oamenilor: psihologia maselor. A face ceva pentru nația lor înseamnă pentru ei căutarea căilor de colaborare cu celelalte nații, înseamnă eforturi sincere de a înțelege cum gândește celălalt, de ce se teme celălalt, ce vrea să evite celălalt, ce îi doare pe celălalt.

Târgu Mureș – welcome to the club!

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

A fi patriot înseamnă muncă. A face ceva pentru nația ta înseamnă muncă grea, diplomație, perspicacitate, compromisuri și cunoștințe minime în domeniul științelor care dirijează de multe ori decizia oamenilor: psihologia maselor. A face ceva pentru nația lor înseamnă pentru ei căutarea căilor de colaborare cu celelalte nații, înseamnă eforturi sincere de a înțelege cum gândește celălalt, de ce se teme celălalt, ce vrea să evite celălalt, ce îi doare pe celălalt.



Cultura păcii

de Remus Tanasă - Iași

Din fericire, deși societatea civilă românească este imatură și mai mereu „plecată în concediu”, țara noastră nu a fost încă martora vreunui conflict civil. Exceptând episodul Târgu-Mureș și mineriadele, după 1989 România nu s-a confruntat cu dispute violente între grupuri/tabere dispuse să folosească forța fizică pentru a-și impune punctul de vedere.

Ocolirea Pământului româno-maghiar, pas cu pas

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Reportaje pozitive despre viața maghiarilor sunt aproape inexistente. Când apar totuși descrieri sau mici articole despre ei, numele ungurești sunt scrise de obicei greșit, fără diacritice.

Ocolirea Pământului româno-maghiar, pas cu pas

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Reportaje pozitive despre viața maghiarilor sunt aproape inexistente. Când apar totuși descrieri sau mici articole despre ei, numele ungurești sunt scrise de obicei greșit, fără diacritice.



Incă o dată despre diferența dintre unguri și români

de Vasile Manu - Cluj-Napoca

Sunt român și așa voi rămâne pâna nu voi mai fi, să fie clar!, însă, din păcate, ungurii mi-au dovedit ce înseamnă respectul și buna creștere. Și o spun asta cu toată sinceritatea și patriotismul care mă caracterizează.

Diferența dintre rădăcinile democratice

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Ungurii din România au un avantaj, deorece Ungaria încă din 1956 și-a rezolvat luptele sale cu conștiința sa și cu propaganda de sub- și dezinformarea dictatorială. Ungurii în 1956 s-au răsculat cu toții și luptau împotriva tancurilor rusești.

Diferența dintre rădăcinile democratice

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Ungurii din România au un avantaj, deorece Ungaria încă din 1956 și-a rezolvat luptele sale cu conștiința sa și cu propaganda de sub- și dezinformarea dictatorială. Ungurii în 1956 s-au răsculat cu toții și luptau împotriva tancurilor rusești.



Unde ești, Idealia?

de Attila Tamási - Baia Mare

Să presupunem, că în Idealia, mai exact în regiunea Rebellia (a nu se confunda cu România și Ardealul!), locuitorii decid prin referendum cu majoritate absolută, că nu mai vor să aparțină de Idealia, vrând să-și ducă traiul în continuare autonom, independent de patria-mamă. Dorința lor fiind adusă la cunoștința oficialilor din Idealia, voința poporului este acceptată fără comentarii.

Idealia nu există!

de Erika Mărginean - Târgu Mureș

Să încerci să demonstrezi, în ziua de azi, al cui strămoș a fost primul pe aceste meleaguri, mi se pare pierdere de vreme! Nu are absolut nicio importanță și nu conferă niciun merit urmașilor întâietatea unuia sau a altuia. Ar fi mult mai constructivă folosirea energiei pentru edificarea unui prezent durabil, decât irosită pe lupte absurde!

Idealia nu există!

de Erika Mărginean - Târgu Mureș

Să încerci să demonstrezi, în ziua de azi, al cui strămoș a fost primul pe aceste meleaguri, mi se pare pierdere de vreme! Nu are absolut nicio importanță și nu conferă niciun merit urmașilor întâietatea unuia sau a altuia. Ar fi mult mai constructivă folosirea energiei pentru edificarea unui prezent durabil, decât irosită pe lupte absurde!



Adevăruri care vindecă

de Tudor Duică - Cluj-Napoca

În 1910, cca. 30% din românii ardeleni și bănățeni vorbeau limba maghiară și cca 40% dintre sași și șvabi, datele sunt aproximative, dar cert este că majoritatea nu vorbeau limba oficială aproape deloc. Azi, cca. 95% din maghiari și cvasi totalitatea etniilor conlocuitoare vorbesc limba oficială a statului.

Răspunsuri cu Da și NU!

de Preda Mihăilescu - Elveția

Dacă ar fi să accept aceste gânduri – pe care le resimt ca aberații – ar însemna să accept că Lenin a avut dreptate – burghezia a ajuns să plătească și funia cu care a fost spânzurată. O scamatorie: țara noastră, a tuturor, a fost prădată de comunism – al cui oare? Al meu – sau al tău? Și acum, între cei echidistanți față de aceasta erezie, unii să se simtă totuși mai vinovați, alții mai victime? Nesănătos gând!

Răspunsuri cu Da și NU!

de Preda Mihăilescu - Elveția

Dacă ar fi să accept aceste gânduri – pe care le resimt ca aberații – ar însemna să accept că Lenin a avut dreptate – burghezia a ajuns să plătească și funia cu care a fost spânzurată. O scamatorie: țara noastră, a tuturor, a fost prădată de comunism – al cui oare? Al meu – sau al tău? Și acum, între cei echidistanți față de aceasta erezie, unii să se simtă totuși mai vinovați, alții mai victime? Nesănătos gând!






Sus