Miercuri, 21 August 2019
Miercuri, 21 August 2019


Dialog


Învățați mai bine ce-i credința ortodoxă

de Septimiu Borbil - Cluj-Napoca

Despre prezența unor astfel de preoți alături de poporul mințit și batjocorit nici nu poate fi vorba, fiindcă ei sunt bine cuibăriți acolo unde se împarte ciolanu’, pentru ca nu cumva să le scape un dumicat. (…) Într-adevăr nu suntem în masură să învățăm „Biserica ce rol are ea” dar nici nu putem uita că Mântuitorul i-a alungat pe zarafi din Templu…

Aceeași barcă, aceeași oală?

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Acest background special euro-străin social-emoțional – adică lipsa exigenței față de respectarea legilor scrise și nescrise, afinitatea extraordinară față de ocolirea legii precum atitudinea cvasi-veselă față de neaplicarea legilor („te descurci” fiind o expresie euro-românescă, care este pronunțat însoțită de o „tragere de ochi”) – nuanțează relațiile bisericilor din România cu puterea politică.

Aceeași barcă, aceeași oală?

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Acest background special euro-străin social-emoțional – adică lipsa exigenței față de respectarea legilor scrise și nescrise, afinitatea extraordinară față de ocolirea legii precum atitudinea cvasi-veselă față de neaplicarea legilor („te descurci” fiind o expresie euro-românescă, care este pronunțat însoțită de o „tragere de ochi”) – nuanțează relațiile bisericilor din România cu puterea politică.



Teama de a fi alături

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

E însă surprinzător cât de puțin se apelează la trecutul comun româno-maghiar la aceste festivaluri urbane din România. Oștile conduse de Sigismund Báthory și Mihai Viteazul au reușit victorii de răsunet în anul 1595 în sudul României de azi. Această colaborare victorioasă și cu puternice semnale simbolistice ar putea fi folosită ca armă benignă pentru popularizarea reușitelor comune româno-maghiare.

Am fost și alături, uneori fără teamă

de Ioan-Aurel Pop, rector UBB - Cluj-Napoca

Prin urmare, imediat după căderea comunismului – când au apărut și aspre critici la adresa modului de a scrie istoria înainte de 1989 – nimeni nu a mai avut încredere în evocări despre timpurile și împrejurările în care românii și maghiarii au fost alături. Noi, aici în România, avem adesea obiceiul, din dorința de a îndrepta greșelile, exagerările sau clișeele, să facem alte asemenea greșeli etc., dar în sens invers.

Am fost și alături, uneori fără teamă

de Ioan-Aurel Pop, rector UBB - Cluj-Napoca

Prin urmare, imediat după căderea comunismului – când au apărut și aspre critici la adresa modului de a scrie istoria înainte de 1989 – nimeni nu a mai avut încredere în evocări despre timpurile și împrejurările în care românii și maghiarii au fost alături. Noi, aici în România, avem adesea obiceiul, din dorința de a îndrepta greșelile, exagerările sau clișeele, să facem alte asemenea greșeli etc., dar în sens invers.



Sfaturi pentru creșterea unui copil poliglot

de Lucia Cojocaru - Cluj-Napoca (FSLI)

Cel mai indicat ar fi să se vorbească în limba maternă acasă. Comunici cel mai bine cu ajutorul ei. Auzind părinții că vorbesc numai în limba maternă, copiii vor crește conștienți de identitatea lor națională și de existența poporului căruia îi aparțin. Este bine însă să fie acasă cărți scrise și în limba țării, care trebuie învățate și citite împreună cu copilul. Televizorul deschis pe un canal național este benefic chiar dacă avem alte activități prin casă.

Vorbesc limba maternă oriunde mă aflu.

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Am fost învățat să vorbesc maghiara oriunde mă aflu – așa fac și copii mei. Nu cred că a vorbi în spații comune într-o altă limbă decât limba maternă ar avea un efect foarte puternic asupra învățării limbii statului. Desigur – din punct de vedere metodic – metoda s-ar putea sa aibă efecte bune asupra unora.

Vorbesc limba maternă oriunde mă aflu.

de Csaba Szabó - Cluj Napoca

Am fost învățat să vorbesc maghiara oriunde mă aflu – așa fac și copii mei. Nu cred că a vorbi în spații comune într-o altă limbă decât limba maternă ar avea un efect foarte puternic asupra învățării limbii statului. Desigur – din punct de vedere metodic – metoda s-ar putea sa aibă efecte bune asupra unora.



Împreună

de István Sarány - Miercurea Ciuc

Conviețuire nu înseamnă să facem totul împreună, înseamnă mai degrabă să nu ne deranjeze faptul că cel de lângă mine vorbește o altă limbă, se roagă în altă biserică, are alte cîntece și dansuri, citește în altă limbă, își duce copii la altă școală, se distrează pe altă muzică. Și înseamnă că lucrurile noastre comune să le facem în comun, să nu pretindem că noi știm mai bine ce este în folosul celuilalt și ce nu-i priește. Și toate acestea funcționează numai în două direcții, dacă dispare egala proporție, dispare și încrederea. Iar conviețuirea se transformă în cu totul altceva...

Doar pentru cine?

de Cella Dan - Sfântu Gheorghe

Neîncrederea nu de la studenți pornește, ci de la cei care își schimbă părerile și pozițiile politice după interes, de la cei care scandează ori de câte ori au ocazia că-și vor pământurile înapoi, de la cei care urla sand se simt amenințați „afară cu ungurii din țară”, de la părinții din parc care nu îi încurajează pe copii să se joace împreună „pentru că sunt români/maghiari”, de la proiectele „multiculturale” care se adresează doar unui singur grup etnic, de la atitudinea celor din conducere care aruncă cu noroi ori de câte ori au ocazie, dar și de la nivelul de trai care ne determină să ne retragem în cochiliile noastre și să respingem necunoscutul.

Doar pentru cine?

de Cella Dan - Sfântu Gheorghe

Neîncrederea nu de la studenți pornește, ci de la cei care își schimbă părerile și pozițiile politice după interes, de la cei care scandează ori de câte ori au ocazia că-și vor pământurile înapoi, de la cei care urla sand se simt amenințați „afară cu ungurii din țară”, de la părinții din parc care nu îi încurajează pe copii să se joace împreună „pentru că sunt români/maghiari”, de la proiectele „multiculturale” care se adresează doar unui singur grup etnic, de la atitudinea celor din conducere care aruncă cu noroi ori de câte ori au ocazie, dar și de la nivelul de trai care ne determină să ne retragem în cochiliile noastre și să respingem necunoscutul.



Găgăuzia și problemele predării limbii statului

de Lidia Ostaș - Găgăuzia (Rep.Moldova)

Cunosc oameni care doresc foarte mult să cunoască limba de stat. Mă întrebau, oare nu există în România o localitate, unde ei ar putea să plece pe o perioadă de timp și să o studieze. Le răspund că nu cunosc, însă cred că dorința e o putere mare și poate găsi și această posibilitate.

Mult e dulce și frumoasă/Limba ce-o vorbim...

de Erika Mărginean - Târgu Mureș

E dureros să nu cunoști limba statului, dar dacă nimic nu te reține în acel stat, simțul practic te îndeamnă să înveți limba în care crezi că te vei descurca mai bine pe viitor! Așa procedează găgăuzii, așa fac secuii.

Mult e dulce și frumoasă/Limba ce-o vorbim...

de Erika Mărginean - Târgu Mureș

E dureros să nu cunoști limba statului, dar dacă nimic nu te reține în acel stat, simțul practic te îndeamnă să înveți limba în care crezi că te vei descurca mai bine pe viitor! Așa procedează găgăuzii, așa fac secuii.






Sus