Joi, 24 Octombrie 2019
Joi, 24 Octombrie 2019


Dialog

Adevăruri care vindecă



În 1910, cca. 30% din românii ardeleni și bănățeni vorbeau limba maghiară și cca. 40% dintre sași și șvabi, datele sunt aproximative, dar cert este că majoritatea nu vorbeau limba oficială aproape deloc. Azi, cca 95% din maghiari și cvasi totalitatea etniilor conlocuitoare vorbesc limba oficială a statului.

În 1910, 53,6% din populația Transilvaniei era alcătuită din români. Transilvania, începând cu anii 1000-1200, funcție de momentul cuceririi de regatul maghiar, a aparținut regatului maghiar, a fost principat independent sub suzeranitate otomană, a fost parte a imperiului austriac, ca mare principat și a fost parte a Austro-Ungariei, iar vlahii, valahii, românii au fost sub 50%, sau chiar sub 40% înainte de 1700, așa că nu prea văd unde e maghiarizarea aceea de care se face atâta caz.

Iată datele oficiale mai recente de la recensăminte... români 54,9% în 1880, 55% în 1900, 53,6% în 1910. Ce mai asimilare!

Respect celor care au luptat și s-au jertift pentru un ideal frumos, unirea cu Regatul României. Din păcate, noi românii ne-am cam bătut joc de acel ideal! Cei care au făcut unirea atunci, se întorc în mormânt când văd ce am făcut noi cu moștenirea lor.

În schimb statul român, mai ales după 1950, chiar a reușit să aducă populația românească a Transilvaniei, de la cca 54% în 1920, la 73% în 2011. În 90 de ani, grație politicii centraliste și omogenizatoare a Bucureștiului, am crescut cu 19% ! Maghiarii nu au reușit în cca 50-60 de ani de dualism, decât vreo 2%!

Să nu mai vorbim de aducerea de moldoveni și olteni cu sutele de mii, de bine ce le era în Vechiul Regat...Să nu mă înțelegeți greșit, e normal să aduci forță de muncă, dar totul trebuie să aibă o limită rezonabilă! Nu are nimeni nimic cu cei nou veniți, dacă se integrează tradițiilor locale. În schimb e normal să critică pe cei care vin cu aere de stăpâni, ca și fanarioții numiți de la Poartă, ca să ne arate ei cum trebuie să ne gospodărim. Se vede cu ochiul liber ce bine se pricep, au dus România acolo unde nu a mai fost de pe vremea turcilor...




                Hauptplatz in Cluj-Napoca (Klausenburg, Kolozsvár), 28.10.1916
                          (http://www.europeana1914-1918.eu)



Plus anihilarea sașilor și șvabilor, sute de mii de gospodari și intelectuali, de care România și Transilvania ar fi avut nevoie de 1000 de ori mai mult, decât de toți cei veniți din Regat, în locul lor ! La fel au terminat ce au început alții și cu cele câteva sute de mii de evrei scăpați din genocidul hitlerist.

Foarte mulți români, mai ales cei care nu sunt din Transilvania și Banat, cunosc o istorie parțial mincinoasă, mitizată barbar, bazată pe un ultranaționalism și șovinism bolșevic, care nu le mai permite să vadă adevărul.

Dar noi, cei care simțim urmările pe pielea noastră îl vedem!

Un român verde spunea pe un forum transilvanist... "să nu mai rămână picior de vorbitor de limba română în Ardeal, asta au vrut ungurii..." , absolut patetic.

În schimb noi românii, am reușit să nu mai avem picior de evreu, german, grec, armean, etc., am redus numărul maghiarilor cu vreo 300 000 și pe al românilor cu vreo 4 000 000! Tot înainte tovarăși, spre o Românie omogenizată, ortodoxă și distrusă economic!

Chiar nu pricepeți ce se întâmplă, sau pur și simplu nu vreți să pricepeți? Din ură față de unguri, călcați în picioare orice urmă de adevăr...

Nu sunt un mare fan al dualismului și știu foarte bine cât au suferit din punct de vedere politic românii ardeleni! Dar asta nu mă împiedică să văd, că ceea ce facem noi românii, de 95 de ani încoace, nu este bine și nu este corect!

Răspunsuri cu Da și NU!

de Preda Mihăilescu - Elveția


Ce aș mai putea adăuga la scrisoarea simplă și fundamentală a domnului Mircea Iordache? Ea ar prinde bine să fie copiată, să fie afișată în gări și în autobuze, în localuri și berării – să deschidă inimile oamenilor.

http://corbiialbi.ro/index.php/contact/60-scrisoare-ploie-tean-8211-2/

Da! Și eu sunt așa pentru că așa m-am născut, pentru că așa am ales, am acceptat să rămân, și așa cum sunt vă ies în întâmpinare, fraților! Orice explicație în plus este de rău, aș adăuga.
                       
                                                                    ***

Am privilegiul să cunosc câțiva maghiari, români și jumătate. Am privilegiul să am prieteni și ici, și colo, și peste tot. Dar am și experiență cu oameni care fac să îți zboare un gând la penitența medievală, publică: imersiunea în apa cloacei, și alte forme active de zdruncinare a egoului prea abundent, fie el aninat în etnie sau în alte zorzoane ce pot deveni nu doar superflue, ci și dăunătoare pentru alții. Oameni care aduc aciditate în relațiile publice și se prefac inocenți. Vă întrebați atunci, cu gândul la cine scriu?

Când citesc punctul de vedere al unor conaționali care consideră că ar trebui, ca român, eu sau altul, să mă rușinez pentru motive diverse care, cred dânșii, sunt reflectate convingător de… niște cifre, atunci trebuie să strig: NU!

http://corbiialbi.ro/index.php/dialog/25-adev-ruri-care-vindec/


Cifrele pe care nu le-am manipulat eu, nu-i las pe alții să mi le arunce în față! Nu, se știe că statisticile populației din secolul 18 nu spun mare lucru. Nu, faptul la 1900 că mulți țărani români nu vorbeau poate maghiara nu este o dovadă de libertate relativă – este epoca în care în Franța existau încă țărani care vorbeau occitana și nu franceza, iar în Germania de Nord vorbeau Plattdeutsch: țărani, puțin școliți!

Nu mai există astăzi, deci nu există termen de comparație. În egală măsură, după ce în Ardeal nu mai sunt evrei și germani, și aceasta ca o consecință a războiului, apoi a comunismului, și nu a vreunei politici a unui guvern român cu care să pot avea o relație mai personală, alta decât aceea de obiect de manipulat, creșterea relativă a numărului de români din Ardeal este o dramă și o pierdere – dar nu o pot considera ca o ofensă adusă de noi, românii, față de alții.

Dacă ar fi să accept aceste gânduri – pe care le resimt ca aberații – ar însemna să accept că Lenin a avut dreptate – burghezia a ajuns să plătească și funia cu care a fost spânzurată. O scamatorie: țara noastră, a tuturor, a fost prădată de comunism – al cui oare? Al meu – sau al tău? Și acum, între cei echidistanți față de aceasta erezie, unii să se simtă totuși mai vinovați, alții mai victime? Nesănătos gând!

Eu vă spun altceva – eu sufăr când o femeie și mamă îmi spune că, având copilul mic, îi era teamă să călătorească în tren către București, îi era teamă de privirile necunoscuților când va vorbi cu copilul în limba ei maternă, maghiara, în mod matern. Acolo, mă apasă și mă rușinez.

Și spun: fraților, aceste tensiuni nu sunt omenești (dar de care, animalice, puricești, marțiene, extraterestre?, și pentru ca mamele să se simtă libere să vorbească și să le cânte copiilor în limba lor, trebuie lucrat.

Veți ști cât de adânc trebuie lucrat pentru acest lucru. De amândouă părțile. Nu cu cifrele – ci cu oamenii. Și să ne uităm reciproc în ochii celorlalți, da. Dar și în lume, în secolul ce a trecut, în cel ce începe. Să înșir eu aici câte etnii s-au stins de tot, să vorbesc de stingerea dialectelor și culturilor locale în dinamica mediilor, ici, colo și în lumea întreagă?

Să ne găsim noi locul, între sărăcie și obișnuință, să aflăm cât de rău sau de bine este la noi, în secolul acesta! Știți că ar dura mult, mult și greu. Eu spun însă – cu ochii cinstiți, cu gândul la o mamă care își liniștește copilul în limba maternă, se pot face mai multe decât cu varii puneri în scenă.

Nu târg de voturi la ultima oră, ci viață și respect în viața de zi cu zi.

Servus - Salut!






Sus