Joi, 27 Iunie 2019
Joi, 27 Iunie 2019


Dialog

Pledoarie pentru Opționalul „Istoria Clujului” propus unei clase de elevi de la Colegiul Național „George Barițiu”



Pledoarie pentru Opționalul „Istoria Clujului” propus unei clase de elevi de la Colegiul Național „George Barițiu”, profesor coordonator Vladimir-Alexandru Bogosavliev (profesor asociat Laura Zmicală)

În ultimii ani, istoria locală a redevenit un subiect popular, demn de luat in seamă, relevant, cum de altfel a fost si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Atunci predarea istoriei locale și-a câștigat un loc în predarea istoriei în multe țări europene si nu numai, ca parte a curriculumului, cu precădere însă în învățîmântul primar. Totuși, deși ea era considerată ca fiind un segment important al istoriei universale, adoptarea istoriei locale în școli s-a dovedit a fi un proces foarte lent în toate țările unde a fost inclusă in curriculum.

Preocuparea recentă față de diversitate culturală, diferențe lingvistice, de tradiții și obiceiuri, identități culturale multiple se datorează pe de o parte potențialei amenințări ale globalizării asupra culturii și identității locale, pe de altă parte climatului intelectual postmodern.

Ideea unui proiect școlar care vizează istoria locală a avut la bază nenumărate vizite în orașul Cluj-Napoca cu diverse grupuri de elevi de la Colegiul Național „George Barițiu” și nu numai ghidate de subsemnatul, professor de istorie la colegiul mai sus amintit. Tinerii au manifestat foarte mare interes în timpul acestor incursiuni in oraș si doreau să repete experiența de a participa la astfel de tururi.


Colegiul Național „George Barițiu” Cluj-Napoca


Opționalul „Istoria Clujului” se adresează unei clase liceale (clasa a XI-a) care are specializarea științe sociale, elevii stăpânind generalități universale ale istoriei. Suportul de curs îl constituie ghidul istorico-turistic „Clujul văzut si nevăzut” de Vladimir-Alexandru Bogosavlievici si Laura Zmicală.



Ghidul a apărut în două ediții, a doua ediție înbogățită în luna august a anului în curs. Considerăm că acest ghid este o resursă valoroasă pentru proiect, datorită faptului, că este astfel conceput încât urmărește zone de interes turistic în Cluj, foarte ușor de urmărit si de „bătut cu pasul”, precum și o hartă a orașului care marchează clădirile importante.

Ceea ce considerăm foarte important este că istoria locală trebuie cercetată prin diverse mijloace, nu numai asimilată prin metoda învățării tradiționale a notițelor în cadrul sălii de clasa. Dintre metodele efective care vor fi abordate se numără studierea si analiza documentelor istorice locale, citirea si chiar realizarea unor hărți, vizite la biblioteci, muzee, galerii, diverse tururi ale orasului. Astfel, istoria devine o materie practică, vie și activă.

Mai mult decât atât, în timpul vizitelor tinerii intri în contact cu experți cum ar fi curatori ai muzeelor, arhivari, arheologi, membri ai unor societăți istorice și culturale. Ca și o consecință, istoria locală are o semnificație mai mare în afara clasei pentru că e un schimb în derulare în care elevii interacționează cu oameni reali, profesioniști și procesul de învățare se extinde dincolo de cadrul manualelor, iar elevii pot face legături proprii cu lumea exterioară și iau controlul propriei învățări active conducând la dezvoltarea personală a tinerilor.

De asemenea, foarte important este că tinerii învață că dovezile trecutului stau sub amenințarea prezentului și a interacțiunii umane cu mediul înconjurător. În felul acesta ei capătă o atitudine de responsabilitate față de zestrea culturală, păstrând unicitatea locului în care trăiesc.


                                           Palatul Széky – Cluj-Napoca


Un alt obiectiv al proiectului care va începe sub forma opționalului este că elevii să înțeleagă diferitele culturi si valori culturale, credințele care au conturat acest oraș în trecut și care continuă să dea culoare Clujului: români, maghiari, germani, evrei, bulgari și sporadic și alte etnii, în număr mai mic, cum ar fi italieni și englezi.


                    Palatul Babos Sándor – Cluj-Napoca


Tinerii trebuie sa fie conștienți de beneficiile si de barierele potențiale în vederea comunicării interculturale efective. Istoria Clujului este atât de diversă și de bogată încât ei au oportunitatea să exploreze faptul că diferențele culturale pot avea impact asupra grupului prin dezbateri, prezentări ale etniilor, comunicarea unor impresii.

Mediul cultural poate fi o bază pentru analiza contrastantă a culturilor care au coexistat și încă conviețuiesc în această regiune.Elevii pot deveni mai sensibili si toleranți față de nevoile altor culturi, prețuind diferențele și stabilind raporturi interculturale prin eventualele activități comune cu colegi aparținând altor culturi.

Obiectivul conștientizării multiculturalismului din Cluj țintește la furnizarea oportunităților egale tuturor elevilor, fie ei majoritari sau minoritari, promovează idealuri democratice si dreptate socială, prin urmare încurajând elevii să devină conțtienți de perspective diverse, altele decât ale lor înșiși. Multiculturalismul are potențialul de a-i ajuta pe elevi să devină cetățeni mai buni care înțeleg și respectă variatele preocupări ale altor grupuri de oameni, ceea ce le va îmbunătăti viața. Educația multiculturală poate schimba atitudini, reduce prejudecățile, încurajând toleranța în privința etniei, religiei, abilităților fizice si mentale; duce la schimbare socială prin educație.


                                                Hoștezeni (Hóstátiak)

Produsele finale ale cursului opțional sunt variate si vor fi realizate de-a lungul anului școlar. Dintre ele amintim expoziții cu temă, o lecție deschisă, articole in revista școlii și în alte publicații, participarea la discuții care vizează tematica cursului, prezentarea activităților realizate și în alte școli din sistemul de învățământ.

De asemenea, dorim realizarea unor parteneriate cu comunitatea locală astfel încât barierele între școală și lumea exterioară să cadă. Dorim să colaborăm cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Departamentul de Geografia Turismului din cadrul Facultății de Geografie Cluj, Departamentul de Turism Cultural al Facultații de Istorie si Filosofie Cluj.

Un parteneriat pe care îl speram a fi efectiv si eficient este cu Asociația Cluj Guided Tours care oferă tururi ghidate în oraș prin intermediul studenților si masteranzilor pregătiți în domeniul ghidajului turistic coordonați de un cadru didactic de la Facultatea de Geografie, doamna profesoară Cristina Pătrașcu, în perspectiva Capitalei Culturale a Tineretului 2015 și a Capitalei Culturale Europene 2021.

Astfel, ne dorim că din rîndurile elevilor de clasa a XI-a de la colegiul nostru sa fie câțiva care să contureze un grup mai restrâns de viitori ghizi de turism în Cluj-Napoca, astfel încât pe viitor să poată raspunde pozitiv unor solicitari ale unui ghidaj turistic în oraș chiar intr-o limba de circulație internatională cum este limba engleză, așa cum foarte bine o fac in prezent studenții și masteranzii de la Facultatea de Geografie Cluj în calitate de voluntari.

prof. Vladimir-Alexandru Bogosavliev
prof. Laura Zmicală



Pe marginea unei inițiative lăudabile

de Ferenc Páll-Szabó - Cluj-Napoca



Citeam acum câțiva ani în paginile unui cotidian de limba maghiară despre pățania unui jurnalist. Aflat în biserica Sfântul Mihail la un moment dat a observat un grup de vizitatori români. Ghidul „profesionist” al acestora explica mâhnit că biserica ar fi aparținut ortodocșilor, ea fiind luat de maghiarii catolici. Ca dovadă aducea fragmentele de frescă apărute pe alocuri de sub stratul gros de var. El susținea că frescele sunt specifice doar bisericii ortodoxe așadar nu este greu de ghicit cui ar fi aparținut inițial biserica...

Chiar dacă argumentația este hilară pentru cunoscătorii istoriei urbei (biserica, inițial romano catolică, aparținând comunității clujene – maghiare și germane – a fost luată într-adevăr cu forța, dar de către comunitatea clujeană care a devenit adeptul reformei religioase inițiate de către Martin Luther, fiind recuperată mai târziu, tot prin violență - ajutor militar austriac - de către romano catolici), cetățenii de rând, neavizați, pot cădea ușor în plasa unor asemenea argumentații „solide”.



Din păcate mulți locuitori ai Clujului (indiferent de naționalitate de altfel), sosiți de regulă în perioada comunistă, dar nu numai,

                consideră orașul doar un loc în care trăiesc, nicidecum casa lor.


Ei trec nepăsători în fața clădirilor încărcate de istorie din centrul istoric, centru care, de altfel, a pierdut o parte din edificiile semnificative cu ocazia avântului în construcții care avuse loc în perioada austro-ungară (1867 - 1918).

Astfel ideea domnului coleg Bogosavlievici prin care dorește ca tot mai mulți elevi, de naționalitate română, să cunoască istoria orașului în care trăiesc este nu doar binevenită dar și esențială. De-și introducerea unui opțional de istorie locală nu este o inițiativă tocmai nouă (la liceele cu predare în limba maghiară există astfel de cursuri dar și la școli românești au fost asemenea încercări), valoarea proiectului constă în materialul auxiliar pe care se bazează (cartea Clujul văzut și nevăzut scris de Vladimir-Alexandru Bogosavlievici si Laura Zmicală).

Citind cartea distinsului profesor de la Liceul Barițiu îmi dau seama cât de diferit este acest oraș, al lui, de cel pe care îl cunosc eu. Dacă pentru un român trecerea prin zona Cipariu, de exemplu, duce cu gândul la Baba Novac, căpitanul voievodului Mihai Viteazul, executat de nobilime,

                          nouă, maghiarilor, ne vine în gând Budai Nagy Antal,

conducătorul răscoalei de la Bobâlna, care, în cursul unei tentative sortite eșecului de a sparge cordonul nobililor asediatori, a pierit în această zonă.





Până în anul 1988 una din principalele străzi clujene i-a purtat numele. Odată cu valul de schimbări ale numelor de străzi care evocau personalități de etnie maghiară, Strada Budai Nagy Antal a devenit Calea Dorobanților.


Cu toate acestea cred că diferențele nu sunt de netrecut. Trebuie doar să ne cunoaștem unul pe celălalt. O putem face prin întâlniri, discuții, vizite. Respectându-ne reciproc putem avea un oraș în care nu doar trăim, dar este și casa noastră, a celor care, dintr-un motiv sau altul, au ales să trăiască în „orașul comoară” a Transilvaniei.

 






Sus