Miercuri, 24 Octombrie 2018
Miercuri, 24 Octombrie 2018


Kontakt



Societatea românească bagatelizează problema maghiară din România, invitând Ungaria să clădească și să sprijine financiar maghiarii săi din România. Ungaria a acceptat această ofertă, deși o costă foarte mult. Universități, licee, centre culturale, școli, grădinițe construite de la zero. Academii sportive, terenuri de sport, stadioane, burse, renovarea monumentelor istorice lăsate în paragină.



Învățat ani la rând, că Imperiul fusese o cumplită închisoare a popoarelor, unde împilarea și nedreptatea se serveau de trei ori pe zi (sau poate și mai mult! - precum porția de cucută socratiană) am descoperit treptat, că acolo unde altădată, austriecii sau maghiarii administraseră diversele regiuni ale Dublei Monarhii, s-a moștenit un soi de ordine, organizare (sau instinct de igienă colectivă), evident mai viu decât în alte locuri.



În pofida atitudinii nefrățești a BOR și a faptului că în timpul prigoanei, Biserica Unită cu Roma catolică a pierdut, pe lângă întreg patrimoniul, o mulțime de preoți și întregul episcopat și deși unii credincioși au cedat, totuși cei ce ne-au făcut români și ne-au deprins să vestim acestă schimbare prin grafie latină, au fost imposibil de aruncat în neant.



Proba a avut loc la Liceul ,,Nicolae Bălcescu” din Jula (Gyula), singurul liceu românesc de pe teritoriul Ungariei, iar ea a constat din douã părți: prima a fost reprezentatãăde înțelegerea textului, la care se adaugã un set de întrebări pe tema: Maria Ciobanu - 60 de ani de carieră artistică, și o scrisoare de intenție, ori argumentarea unui text pro sau contra. A doua probă a fost compusă din interpretarea unui text literar, elevii având posibilitatea de a alege opera lui Ioan Slavici: ,,Moara cu noroc”, sau o comparație între pastelul ,,Iarna” de Vasile Alecsandri cu ,,iarna pe uliță” de George Coșbuc.



Singura șansă este tineretul din România... Un tineret care ori pleacă, ori umblă cu dopul în ureche și mobilul în mână, ori... trece la PSD. Ungurii sunt de vină...



Vă place sau nu, în 1940, milioane de români au fost abandonați de către niște conducători nevolnici care ar fi trebuit „să moară, să lupte și să apere”, măcar tot atât cât s-au străduit ungurii în 1944, în fața ofensivei sovieto-române.



Citind pe Goldiș, rămân uimit de clarviziunea și obiectivitatea sa sănătoasă, care se datorează și experiențelor sale pedagogice, predând la diferite școli atât maghiara cât și româna. Maghiara o stăpânea așa de bine încât îi găsim numele pe un manual de predare a limbii maghiare, alături de un inspector de specialitate, Ferenc Koós, cu titlul Abecedar și întâia carte pentru deprinderea limbei maghiare în școlile poporale române




Sus