Joi, 21 Septembrie 2017
Joi, 21 Septembrie 2017


Kontakt



Cine știe, poate ne vom trezi într-o zi că în Cluj apare pe frontispiciul gării tabla care a sosit deja în anul 2002, cu textul Cluj – Kolozsvár. Poate o să vedem steagurile maghiarilor și secuilor arborate pe lângă cele românești, așa cum se obișnuiește în Ungaria sau Ucraina. Dar unde suntem noi, oameni buni, în ecuația acestor manifestări de bază ale democrației? La ce distanță de Piața Victoriei sau alte piețe protestatare din orașele României?



Basorelieful se află pe peretele unei școli care a fost construită pentru o comunitate alcătuită din familii cu cel puțin patru copii. În basorelief sunt reprezentați exact patru copii și învățătorul lor. Cred că în concepția lui Szervátiusz Jenő, a cărui semnătură e cioplită pe basorelief, figura arcașului simbolizează tradițiile și educația pentru viață, întrucât organizația ONCSA (Fondul Național pentru Protecție Socială și a Familiei) nu s-a ocupat doar de politica socială, ci și de educație.



Mai trebuie să menționăm că în cadrul acestui program al organizației ONCSA familiile cu mulți copii și-au asumat să accepte să fie îndrumați și supravegheați de asistenți sociali. Aceștia au vegheat asupra stilului de viață al familiilor, și se pretindea ca mamele, casnicele să se îngrijească de grădină, să cultive în ea cele necesare familiei. Iar bărbații trebuiau să câștige banii necesari pentru pâinea cea de toate zilele.



În cei patru ani de funcționare a organizației ONCSA (Fondul Național pentru Protecție Socială și a Familiei) în Ungaria, în Ardealul de Nord care în 1940 a fost realipit Ungariei, respectiv în Slovacia de Sud au fost construite peste 12.000 de locuințe sociale. La Satu Mare, de exemplu, din sprijinul oferit de organizația ONCSA au fost construite peste 120 de case.



În 1918 România a fost întemeiată, cu bună știință, pe o promisiune, aceea că va fi un spațiu ideal al toleranței etnice. Că va fi patria tuturor celor care o compun. România anului 2017 nu este țara creată în 1918.



Căci pe lângă recitalurile pe limba maghiară, s-au auzit și poezii în limba engleză și română, spuse de reprezentanții grupului Poethree, iar surpriza serii a fost o tânără din Austria, care și-a împărțit cu noi trăirile tot pe limba engleză. La final, juriul a ales cele mai bune reprezentări, locul trei fiind ocupat de Paul Cristian Crăciun, locul doi de Suciu Tina, iar premiul întâi mergând la Burján Kinga.



Pe de altă parte, și comunitatea maghiară ar putea să facă mai mult pentru trezirea interesului copiilor față de limba română, respectiv pentru înlesnirea accesului românilor prin programe educative în sfera culturii și limbii maghiare, care este la fel de valoroasă și bogată ca cea română, slovacă, bulgară, cehă sau poloneză.




Sus