Marţi, 20 Noiembrie 2018
Marţi, 20 Noiembrie 2018


Kontakt



Conviețuirea româno-maghiară reflectată în spectacol nu este una idilică, cum tind foarte mulți s-o descrie, scoțându-i țapi ispășitori pentru conflicte doar pe politicieni. Nelega și Kincses au depășit cu brio acest teritoriu al locurilor comune și au pătruns într-o zonă de disconfort în care și maghiarii, și românii se pot confrunta cu propriile spaime sau idei, mai puțin prezentabile în cadru larg. Spectatorul are ocazia să întâlnească acel eu visceral în varianta română și maghiară, de care nicidecum nu poate fi mândru.



Deodată de afară se aud voci, scandări. Întâi îndepărtate, mai apoi tot mai puternice. Robi crede că este un carnaval de iarnă cu care încep sărbătorile, așa că iese curios pe balcon. Mihai și Rareș în urma lui. Însă în loc de carnaval, în loc de zâmbete și râsete, este întâmpinat cu priviri încruntate pline de ură.



Da, am fost lăsat să plec fără să fiu sancționat doar pentru că sunt maghiar. Vă spun sincer, în momentul acela mi-a fost rușine că sunt maghiar. M-am găndit la faptul că următorul „client” al agentului nu va fi la fel de norocos, dacă uită să-și pună centura de siguranță. Mai ales dacă are mașină cu numere de România, întâmplător îl cheamă Ionescu, Marinescu sau Popescu și nu vorbește limba maghiară.



Cu toate că nu stau în Cluj, eu dacă aș fi român în Cluj, m-aș declara simbolic maghiar pentru a ajuta să se ajungă la cei 20%, și ca semn de solidaritate pentru vecinii, prietenii ori rudele maghiare.



Născut și crescut pe asfaltul urbei lui Nea Iancu, în „capitala” industriei petroliere românești, nu am fost decât un spectator de la distanță al așa-zisului conflict între cele două naționalități, română și maghiară. (...) Am convingerea că o parte consistentă a mass-mediei actuale este principala vinovată în propagarea acestor tensiuni interetnice! Sincer, nu m-ar deranja autonomia unui Ținut Secuiesc în mijlocul spațiului românesc.



Ungurii voștri sunt un produs al politicienilor iresponsabili, dornici a vă controla ca să nu aveți alte subiecte de discuție gen „iar îi votăm pe nemernicii ăștia”, „ieșim la demonstrație și noi că a ieșit toată lumea”, „ia hai să îi facem o vizită la ăsta acasă că a furat prea mult” etc. Ungurii voștri sunt legende, sau dacă există sunt cazuri extrem de izolate.



M-a salvat dorința sinceră de a comunica. I-am rugat pe copii să mă învețe, să fie un schimb reciproc. În nici jumătate de an ne întelegeam foarte bine, fiecare pe limba lui. În primăvară am avut inspecție și doamna inspector, româncă neaoșă, a rămas foarte plăcut surprinsă de atmosfera relaxată, prietenoasă, în care mi-am ținut orele. În vară mi-am luat cei 11 elevi din clasa mea, care abia dacă ajunseseră o dată la oraș (Târgu Secuiesc),și i-am dus în Poiana Brașov, cu telescaunul; au dormit în apartamentul meu, ca sărmăluțele...




Sus