Vineri, 22 Iunie 2018
Vineri, 22 Iunie 2018


Kontakt



„Eu așa consider, că politicienii români cred că dacă fac concesii maghiarilor, atunci vor pierde voturi. Eu nu cred însă, că un astfel de gest care vizează sprijinirea multiculturalității, ar crea probleme serioase politicienilor. Sper că vom găsi cu timpul un modus vivendi, și că vom avea rezultate palpabile,”a fost de părere consilierul Csoma Botond.



Foarte mulți concep într-un mod reducționist problematica predării religiei în școli, gândindu-se la această o oră ca o oră de „propagandă” a bisericii în general, neobservând, că aceasta înseamnă singura ora din viața copilului, când se poate vorbi direct despre etică, solidaritate, credință în bunătatea omului, iubirea semenilor.Să ne gândim un pic numai la fenomenul ecumenismului. Un copil care ajunge să înțeleagă în esență ecumenismul, va vedea în alte culori celelalte confesiuni, ba chiar religiile din anturajul său.



Închei cu câteva cuvinte referitoare la conceptual Transilvania, fiindcă aici este marea problemă de fapt. Constat cu uimire, după 96 de ani, o frică inexplicabilă că Transilvania s-ar putea desprinde de România, datorită regionalizării și autonomiilor de orice tip ar fi ele. Mă întreb cum ar fi posibil așa ceva, când procentul românilor din Transilvania, Banat și Partium, este de aproape 71%...



Contactul meu cu ura îndreptată către o etnie s-a produs în clasa a XI-a. Studiam Istoria românilor și când am ajuns la Popoarele migratoare, mai precis la huni, am văzut fața profesorului de istorie transformându-se. Nu mai era patriotism. Era un sentiment pe care nu-l cunoșteam, la fel cum nu-i cunoșteam pe cei împotriva cărora era îndreptat. Adică maghiarii.



Ne-am adresat direct Academiei Maghiare pentru a obține informații în legătură cu acest subiect. Ne-a răspuns, prompt dr. Sudár Balázs, însărcinat cu relațiile cu publicul, căruia îi mulțumim și pe această cale. El ne-a declarat că nu putem vorbi încă, despre o nouă teorie. Contrar celor apărute în presă, este vorba despre un set de date, furnizate de arheologul Türk Attila, care a participat la săpături în Rusia



Conviețuirea româno-maghiară reflectată în spectacol nu este una idilică, cum tind foarte mulți s-o descrie, scoțându-i țapi ispășitori pentru conflicte doar pe politicieni. Nelega și Kincses au depășit cu brio acest teritoriu al locurilor comune și au pătruns într-o zonă de disconfort în care și maghiarii, și românii se pot confrunta cu propriile spaime sau idei, mai puțin prezentabile în cadru larg. Spectatorul are ocazia să întâlnească acel eu visceral în varianta română și maghiară, de care nicidecum nu poate fi mândru.



Deodată de afară se aud voci, scandări. Întâi îndepărtate, mai apoi tot mai puternice. Robi crede că este un carnaval de iarnă cu care încep sărbătorile, așa că iese curios pe balcon. Mihai și Rareș în urma lui. Însă în loc de carnaval, în loc de zâmbete și râsete, este întâmpinat cu priviri încruntate pline de ură.




Sus