Luni, 22 Octombrie 2018
Luni, 22 Octombrie 2018


Kontakt



În aceste zile, la Bastionul Croitorilor (Szabók bástyája) din Cluj/ Kolozsvár, s-a prezentat proiectul Ghidul turistic digital - PocketGuide, prin care orice turist cu smartphone poate descoperi Orașul Comoară, fiind asistat în limbile maghiară, română și engleză de un ghid virtual. Deocamdată, patru trasee tematice clujene sunt abordabile printr-un singur click: urbanistică, teatru, fashion și start up. Ghizii traseelor sunt stylista Raluca Pop, întreprinzătorul Mircea Vădan, actorii Lackó Vass Róbert și Cătălin Hero și arhitectul Guttmann Szabolcs.



Și nu pot să nu mă revolt. Nu pot să rămân pasivă în fața ipocriziei, a mizeriei, a denaturării unei stări de fapt care e parte din viața mea și o cunosc atât de bine. Orice om de bun simț își poate da seama că zona asta a devenit o sursă gravă de dezinformare, de mistificare a realității, de luptă psihologică între niște grupări care nu au nimic de a face cu oamenii simpli.



Și iată-iată, acum, în 2015, iulie, curtea castelului este plină de unelte pentru construcții, castelul transformându-se într-un șantier imens. Mă uit repede pe site-ul Fundației Kálnoky, constatând zâmbind, că limba oficială a site-ului nu este nici germana, nici franceza (limba locurilor de naștere/educație), nici româna, nici maghiară, ci... engleză. („Royal english” – face observație un coleg de al meu).



–Vrem să sensibilizăm lumea satelor, că dintr-o șură se poate face relativ ușor un spațiu util pentru societate. În această zonă a Ținutului Secuiesc sunt deja cel puțin cinci șure transformate ori în cafenele moderne, ori în case de dans popular, ba chiar și în clădiri pentru birouri. Combinarea stilului rustic pur cu tehnicile moderne, pot da un rezultat spectaculos. Da, spectaculos. Că dacă cineva intră de exemplu la cafeneaua-șură din Siculeni/Mádéfalva, se va simții într-o lume aparte, pierdută în ceața trecutului, apărută prin ambiția lumii moderne – îmi spune tânărul arhitect Radev Gergő din Pécs (Ungaria), când îl întreb despre acel caiet de informații despre șurele revitalizabile, care va fi lansat în aceste zile în Miercurea Ciuc și alte localități.



Contele s-a apropiat de noi zâmbind, încercând să se prindă cât mai repede, în ce limbă să ne vorbească.Când a auzit că „lingua franca” printre noi este româna, cu o ușurință de invidiat a început să vorbească în limba română, scăpând însă câteva cuvinte în franceză, trădându-și astfel noua sa locație, adică Belgia, unde activează ca inginer chimist și specialist în imobiliare.



Prin vizitarea „interactivă” a unor edificii cu caracter arhitectonic special – cum ar fi cimitirul Házsongárd de exemplu sau Mănăstirea Franciscanilor din Cluj –, studenții simt acea dulce duplicitate a inovației arhitecturale, care îi obligă să se transformă din studentul „cursant” ,în specialist, valorificând cunoștințele pentru folosul societății.



Chiar dacă limba română în Republica Moldova este limba de stat, în Găgăuzia această limbă trebuie să fie studiată în baza altor metode, manuale. Pentru elevii din Găgăuzia limba română este una „alta decât cea maternă”, deci este o limba străină și de aceea trebuie schimbat conceptul de predare a limbii române pentru elevii găgăuzi.




Sus