Luni, 22 Octombrie 2018
Luni, 22 Octombrie 2018


Kontakt



O altă clarificare se referă la posibilitatea de a introduce bilingvizarea informațiilor și în acele localități, unde o minoritate nu atinge procentul de 20 la sută, cu condiția aprobării acesteia de consiliul local. Această posibilitate atinge direct și Clujul, unde aplicarea fostei HCL legat de bilingvizare – boicotat de Funar – se poate pune în sfârșit în practică.



Suntem o țară în cădere liberă. Un fel de Titanic în ultima jumătate de oră a menținerii sale pe linia de plutire. Noapte bună! Inconștiență ușoară!



Au trecut trei decenii de la căderea dictaturii și oamenii totuși consideră că mai există tematici româno-maghiare despre care ”nu se poate vorbi”. O astfel de tematică este presupusa tendință de schimbare a caracterului etnic a unor zone din Ardeal, cum ar fi Târgu Mureș și Sfântu Gheorghe. În primul caz lumea șușotește de ”românizare”, în cea din urmă de ”secuizare”.



„Biserica românească, deși doar tolerată, din unele puncte de vedere avea o situație mai bună decât cea catolică. Înainte de toate avea episcop care-i hirotonea preoții, îi sfințea mirul, antimisele și lăcașurile de cult, avea mănăstiri și, atât preoții cât și credincioșii puteau locui pe întreg cuprinsul țării. Sub alte aspecte, situația ei era însă mult mai grea decât a celei catolice. Ea nu dispunea de numărul însemnat de fruntași mireni, bogați, culți și cu înalte situații în viața publică a țării, care s-o ocrotească și să lupte cu hotărîre pentru drepturile și libertățile ei cum avea catolicismul și, ceea ce e mai grav, Biserica întreagă, cu toate instituțiile și ierarhia ei, se găsea sub teroarea protestantismului calvinesc".



Apropierea celor două autostrăzi iată întârzie. Ca și rezolvarea oricăror probleme care ar îmbunătăți relațiile româno-maghiare.



Astfel, s-ar fi luat întotdeauna deciziile cele mai nefavorabile Ungariei, principiile dreptului istoric fiind aproape cu totul ignorate, în detrimentul principiului naționalităților și al diferitelor calcule strategice cu totul subiective. Ungurii deplângeau (pe bună dreptate!) faptul că o treime din totalul maghiarimii (3.227.000) urma a trăi în afara granițelor țării, împărțită între România, Iugoslavia și Cehoslovacia.



Băieții unguri au o treabă mai grea. La băieții români dansul solitar este mai simplu. Nu au atâția pași și figuri de dans ca cei unguri. Dacă vedem aceste nuanțe putem observa că dansul maghiar este mai greu.




Sus