Duminică, 22 Aprilie 2018
Duminică, 22 Aprilie 2018


Kontakt



Aradul este un oraș istoric, la granița de vest a României, el nu trebuie să devină orașul conflictelor etnice! După modelul de la Strasbourg, Aradul trebuie să devină capitala reconcilierii româno-maghiare, dând exemplu de respect reciproc, de toleranță, de respingere a extremiștilor și a extremismelor.



Oare aceste laturi ale maghiarilor – referându-mă la spiritul lor organizatoric și inițiativele lor, care pun în mișcare mii de oameni (indiferent de etnie) – de ce nu sunt promovate mai mult în România?



Între timp Makk a fugit din București și a trimis-o pe József Váradi, fost locotenent major în armata revoluționară ca să organizeze o răscoală armată în sprijinul mișcării. Datorită pasivității populației aceasta a reușit să înarmeze doar o mână de persoane care au fost repede neutralizați de către autorități. Într-un final în anul 1854 chiar și Váradi a fost arestat de către austrieci.



Deci să reținem un lucru: Găgăuzia a încercat să se apropie de România. Se poate pune chiar întrebarea, dacă această răceală din partea ministerului de externe român nu ducea apă pe morile acelora, care se zbăteau pentru a impinge Găgăuzia nu spre UE ci spre Rusia. Și cei care au și reușit acest lucru, sub ochii noștrii plictisiți-nepăsători, consumatori de presă șocanto-incredibilă.



Viitorii profesori de religie în opinia profesorilor acestei facultăți trebuie să fie pregatiți și informați din mai multe puncte de vedere, ca să fie în stare să răspundă la orice întrebare, de la ei nu se așteaptă ca la scoală să facă o propagandă sau prozelitism, ci să fie în stare să ofere informații adecvate, nuanțate, bazate nu numai pe convingeri, dar pe fapte istorice verificate.



Cunosc oameni care doresc foarte mult să cunoască limba de stat. Mă întrebau, oare nu există în România o localitate, unde ei ar putea să plece pe o perioadă de timp și să o studieze. Le răspund că nu cunosc, însă cred că dorința e o putere mare și poate găsi și această posibilitate.



Apare o bătrânică. Intră sfioasă, ocolește coada. Tânăra sare de pe scaunul ei înalt, „cu ce vă pot ajuta”, atacând-o ca o războinică pe bătrâna. Aceasta începe să redea textul repetat de cine știe de câte ori până atunci, spre ghinionul ei în... maghiară! Iritată, duduia răcnește ca un căprar: „în română!” Din reflex, mă răsucesc pe călcâi și mă aud vorbind: „Spuneți numai, că vă traduc eu”.




Sus