Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt



Discuția a continuat mult, iar la un moment dat m-a întrebat la ce naționalitate consider că aparțin. Răspunsul l-a surprins tare. Eu sunt maghiară. El se aștepta ca răspunsul să fie român de etnie maghiară. Dar având limbă maternă maghiara, cultura mea fiind cea maghiară, având educație generală și religioasă maghiară, cum și de ce să mă consider româncă? Iar pe mine m-a surprins că a avut o altă perspectivă, mie răspunsul mi se pare evident. Dar am învățat ceva nou despre mentalitatea românească.



Aș vrea să vă arăt în continuare, cum gândește despre conviețuirea interetnică un primar general din apropierea noastră: edilul orașului Bratislava (capitala Slovaciei). Scopul acestei traduceri parțiale dintr-un interviu făcut de un portal bilingv (korkep.sk) din Slovacia este unul singur: de a deschide ochii oamenilor spre acele idei moderne de conviețuire, care trebuiesc învățate din greu, dar arată spre un orizont mai luminos.



Din păcate însă atunci când vine vorba despre un maghiar ales într-o funcție publică, dinamica lucrurilor funcționează la fel: nici în acest caz nu este luat în considerare valoarea omului, ci originea lui. Efectul se manifestează însă exact invers.



Întotdeauna mă fac să zâmbesc afirmațiile de genul „suntem un popor talentat”, deoarece am convingerea că nu popoarele sunt talentate, ci oamenii, iar ca acest talent să se facă remarcat și să fie fructificat ține de competența și responsabilitatea elitei politice.



Prima mare realizare profesională a ei se leagă de aceste descoperiri de la Turdaș. În anul 1874 a găsit printre resturi de ceramică preistorică, figurine și vase de lut, semne ale locuirii umane din paleolitic. Cea mai importantă descoperire de la Turdaș erau însă primele urme de scriere din Europa de Sud-Est.



***Eu cred că pentru început trebuie să spunem un lucru: românizarea orașelor mari din Transilvania era și este si astăzi o necesitate. Aceasta este învățătura istoriei." *** "Greșeala pe care o fac mulți români, este că sunt în competiție cu alții." *** "Asta înseamnă că există un dublu discurs, unul pentru maghiari si unul pentru români.Iată de ce nu avem încredere."***



Prin situația specială creată de câștigarea titlului de Capitală Europeană a Tineretului pentru anul 2015, Cluj-Napoca are oportunitatea să-și fundamenteze într-un mod mult mai consolidat politica sa generală față de generația sub 35 de ani, care nu numai că reprezintă un procent mare din populația urbei, dar are și cel mai activ rol în dezvoltarea acesteia.




Sus