Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Kontakt



După o scurtă luare în primire a celor mai noi comentarii la articolele din ”sectorul” CĂLIMARA, s-a luat hotărârea, ca Biblioteca Româno-Maghiară Corbii Albi să participe la megaproiectul ACCES CENTENAR 1918-2018, organizat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.



Asociația Clubul Media Corbul Alb lansează proiectul „Biblioteca Româno-Maghiară Corbul Alb” cu scopul de a reintroduce obiceiul citirii cărților ungurești în limba română respectiv a literaturii române în maghiară. Alătură-te! Caută-ne să-ți trimitem o carte prin poștă pentru a o recenza (în 20 de rânduri) la rubrica intitulată CĂLIMARĂ, încasând și un onorariu pentru munca ta.Sute de cărți traduse zac pe rafturi sau se aruncă încoace-încolo, întrucât nu există forumuri sau chiar instituții viabile, care ar promova ”Festői Románia” de Vlahuță sau ”Stelele din Eger” de Gárdonyi Géza.



Deci are dreptate Kelemen Hunor, când inițiază dialog sincer. Problema mare este însă căutarea acelui punct de la care am putea începe dialogul. Subinformarea maselor este așa de mare, încât nici nu știi de unde să începi acest dialog. Cu ce să începi? Cu tratatele, cartele, înțelegerile bilaterale semnate de România? Dialogul pe argumente este pe calea dispariției, ura devenind argument în România.



Prezența totală a peste 500 de copii la ”atelierele viitorului maghiar” organizate la Sétatér (Parcul Central), a surprins nu numai organizatorii, ci chiar pe o bună parte a părintilor, care gândindu-se la apatia și tendința de imigrare a familiilor tinere din România, erau convinși că și societatea maghiară din Kolozsvár (Cluj) va resimți pe deplin această realitate crudă. Iată, nu s-a întâmplat așa, și familiile maghiare tinere raportează celor sceptici: suntem bine, suntem prezenți, nu vrem să plecăm.



”Noi nu ne dorim soarta sașilor. Noi nu dorim ca liderii noștri să se românizeze și să devenim o comunitate de câteva mii. Noi nu vrem ca identitatea noastră să se manifeste odată pe an, în cadrul unor festivale etnic-nostalgice cum a fost cea de la Sibiu” – spunea Toró T.Tibor președintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT).



E bine să fii maghiar în aceste zile în Cluj. De fapt prin aceste nuanțe și detalii atelierești -civice își arată fața reală acea societate maghiară din România, care pune bazele unei existențe stabile, sugerând maghiarilor că viitorul lor este nu în Italia, Spania, ci acasă.



Recentul interviu al lui Kelemen Hunor, președintele UDMR, a făcut valuri. El a spus că “maghiarii nu au ce sărbători cu ocazia Centenarului Marii Uniri”, afirmație pe care o consider cel puțin sinceră din perspectiva lui. Acum, e drept, nu poți impune nimănui să sărbătorească ceva. Kelemen mai crede că românii vor pedala pe cartea naționalistă, dar asta face și el.




Sus