Luni, 22 Octombrie 2018
Luni, 22 Octombrie 2018


Kontakt

Doar așa Banatul va avea un spirit călăuzitor, însă dragostea pentru meleagurile noastre nu se masoară în numărul ditirambilor, perorați emfatic la adresa bănățenilor adoptați, ci în numărul de acte, petiții, solicitări, audiențe, sesizări și mai ales de proiecte, redactate în folosul comunității, al aproapelului.Acesta este cântarul pe care trebuie să ne urcăm sufletele, pe sfânta balanță a iubirii și-a adevărului, pentru că acolo se află viitorul, viitorul nostru, al bănățenilor din făloasa Terra Banati!



M-am saturat de adularea nostalgică a communismului, acceptarea foștilor comuniști – ori a beizadelelor acestora – in viața politică. M-am saturat de dacopatia fudulă, ridicată la rang de patriotism. M-am săturat de tribalismul talibanic din mintea conaționalilor mei. M-am saturat de acceptarea tâmpă a legilor strâmbe, a birocratiei endemice, a șpăgii și descurcărelii.



Și acum vine doamna Horváth Anna și ne propune ceva incitant: un proiect de apropiere dintre tinerii români și maghiari. Da, TINERI! Istoricii, intelectualii, OK, e o chestie, dar dacă reușim ca tinerii să se apropie, atunci, cel mai sigur, cauza e câștigată. Proiectul Kolozsvár-Cluj 100 de adresează liceenilor maghiari și români din Cluj/Kolozsvár/Klausenburg care aleg o personalitate română, respectiv maghiară, și o prezintă publicului larg. OK, au fost și mici derapaje, de exemplu un licean de la Avram Iancu numindu-l „scriitor român” pe István Nagy (vezi videoclipul și relatarea în limba maghiară aici), dar acest gen de inițiative și proiecte, sunt sigur, vor duce Clujul spre un climat interetnic european.



Nota Bene: Identitatea bănățană trebuie corelată cu chibzuință și cu responsabilitate, tocmai pentru că unii au stat de zece ori la rândul unde se împărțea râvna și niciodată la cel al înțelepciunii! Altfel spus, energia intelectuală, morală și materială a factorului identitar trebuie canalizată și exprimată spre scopuri productive, civice, în serviciul aproapelui.



Ultima ofertă a părții române (propusă de Mihail Manoilescu) indica o suprafață de 3000 kilometri pătrați și o populație de 350.000 de locuitori, pe care România ar fi fost dispusă a o ceda Ungariei. Era vorba despre orașele Satu-Mare, Carei, Oradea și Salonta.(...) În cadrul discuțiilor cu partea maghiară, România a pus problema oferirii unei autonomii largi pentru secui, în acest sens, istoricul Nicolae Iorga afirmând că șansele pentru ca secuii să fie asimilați românilor sunt minime, unica rezolvare a chestiunii secuiești, fiind oferirea unei autonomii economice, administrative și culturale pentru aceștia.



Faptul că la acest concurs organizatorii au reușit să adune 95 de liceeni, majoritatea români, respectiv 23 de profesori coordonaturi, dovedește încă odată că acest proiect este cel mai serios în această tematică.



Acești noi cronicari actuali români ai istoriei Ardealului au fost puternic și pozitiv influențați și de nesfârșitele inițiative ale societății maghiare din Transilvania, cu scopul de a salva patrimoniul istoric degradat până la extreme – inițiative care sunt puse în practică mai ales de tinerii maghiari, într-un mod simpatic și spectaculos.




Sus