Duminică, 22 Aprilie 2018
Duminică, 22 Aprilie 2018


Kontakt



Prin vizitarea „interactivă” a unor edificii cu caracter arhitectonic special – cum ar fi cimitirul Házsongárd de exemplu sau Mănăstirea Franciscanilor din Cluj –, studenții simt acea dulce duplicitate a inovației arhitecturale, care îi obligă să se transformă din studentul „cursant” ,în specialist, valorificând cunoștințele pentru folosul societății.



Chiar dacă limba română în Republica Moldova este limba de stat, în Găgăuzia această limbă trebuie să fie studiată în baza altor metode, manuale. Pentru elevii din Găgăuzia limba română este una „alta decât cea maternă”, deci este o limba străină și de aceea trebuie schimbat conceptul de predare a limbii române pentru elevii găgăuzi.



Comunitatea română a reacționat imediat: „Vai...Se poate?...păi nu se mai vede statuia lui Mihai Viteazul dintr-un anumit unghi!!” Dar mută-te frate mai incolo 2 metri... du-te mai aproape de ea că nu o mută nimeni de la locul ei! Râmâne pe loc! Și rămân pe loc și însoțitorii ei, inclusiv Secuiul, principalul aliat al marelui voevod valah de origine greacă.



S-a arătat cu degetul către consilierii români, care ar fi trebuit să fie mai atenți la dimensiuni și să tragă un semnal de alarmă înainte de a vota proiectul de hotărâre, s-a arătat cu degetul spre liderii maghiari din conducerea primăriei, s-a arătat cu degetul spre movila de pământ care va fi amplasată – că nu reprezintă comunitatea din Sfântu Gheorghe, apoi s-au organizat dezbateri, s-au făcut declarații de ambele părți, s-au dat asigurări și totul a rămas neschimbat.



În evul mediu termenul de națiune avea dimensiune socială, nu o dimensiune etnică, cum este percepută astăzi, erau definiți ca națiune numai elitele. Deci iobagii maghiari nu făceau parte de națiunea maghiară – deci și urmașii lor ar trebui să se simtă jigniți ca urmașii iobagilor români fiindcă nu sunt pomeniți în Unio trium nationum din 1437, iar urmașii nobililor români – deci a elitelor medievale – ar trebui să se simtă jigniți că astăzi nu sunt priviți ca membrii acestei elite.



Subiectul era simplu: o tânără familie, cu fata unguroaică și băiatul român, era silită să se despartă după un conflict intens apărut între familiile lor, bineînțeles, una de români și una de maghiari. „Spect-actorii” erau puși să rezolve această situație și să încerce să ajungă la un final mai bun, nu neapărat pentru toți cei implicați, dar, măcar pentru tânărul cuplu…



Aici ar trebui să luăm exemplu de la maghiari care știu să își ceară drepturile, ei au o personalitate, o identitate puternică și nu se lasă asimilați. Mulți or să spună că maghiarii la noi practic au autonomie, ba au mai mult decât ar trebui, spre deosebire de românii sau chiar găgăuzii din Găgăuzia spre exemplu.




Sus