Sâmbătă, 24 Februarie 2018
Sâmbătă, 24 Februarie 2018


Kontakt



Deci ar fi bine să uităm să-i mai facem grofi sau baroni din bășcălie pe politicienii certați cu legea, să nu-i folosim ca termen jignitor pe fondul îndoctrinării cu ideologia comunistă a luptei de clasă, accentuată și de un conținut etnic peiorativ. Nobilii nu se fac peste zi, ci se nasc nobili. Sunt precum gazonul englezesc: are nevoie de îngrijire zilnică și de 500 de ani ca să arate ca la carte...



Orbán Viktor devine puțin schizofrenic și atunci când susține că „Europa trebuie să fie a europenilor, Ungaria să fie a ungurilor”, pentru că atunci când vine vorba de țările din vecini, România sau Slovacia, nu mai gândește la fel.



Eu mi-am început activitatea în școala locală, numită Tamás Gyula, botezat după un învățător de odinioară a școlii acum trei ani. Chiar din prima zi mi-am dat seama că am ajuns într-un loc special: în curte în vorbele spuse în limba maghiară se mai amesteca și câte un cuvânt în rromă care-mi aducea aminte de vremurile când eram copil și mă jucam cu gaborii vecini. Da, mulți copii sunt romi, dar în cei trei ani de când predau aici eu nu am observat nici o diferență între ei: unii mai răi, alții mai ascultători, dar toți sunt copii.



În cultura maghiară la sfârșitul anilor 70 ai secolului trecut a apărut mișcarea Táncház (Casa dansului popular – așa numeau cei din Sic locul desfășurării dansului), mișcare care a dorit să readucă dansul și cântecul popular în mediul în care a luat naștere, printre oameni. Adică înapoi de pe scenă – între oameni.



Cu toate greutățile create de autorități, anual s-au adunat zeci de mii de pelerini la procesiunea din sâmbăta rusaliilor. După 1990 numărul lor a crescut vertiginos, ajungînd și la 200 de mii de participanți. Interesant că în presa română numărul pelerinilor este prezentat ca fiind de câteva mii – încercînd să bagatelizeze evenimentul –, în presa maghiară de câteva sute de mii.



Aniversarea a 70 de ani de la reînființarea învățămîntului medical în limba maghiară din România este prilej pentru conducerea instituției de astăzi să desconsidere secția maghiară mult prea slăbită și hărțuită în ultima vreme. Dar oare putem aștepta sinceritate și corectitudine din parte unei universități al cărei Senat se crede, ajutat și de justiție, mai presus de lege? Atitudine lor nu ne miră, dar ne surprinde faptul că moștenitoare lui Mihai I și soțul ei, apreciați pînă acum de populația maghiară din România, s-au lăsat antrenați în acest show specific de denaturare a realității din Târgu-Mureș.



Considerăm că acest gest se înscrie în șirul acțiunilor repetate ale conducerii UMF care are ca scop ascunderea rădăcinilor maghiare ale acestei universități și discriminarea învățământului în limba maghiară. După cum este cunoscut, conducerea UMF Tg-Mureș a refuzat în repetate rânduri aplicarea prevederilor Legii Educației Naționale cu privire la educația în limba minorităților naționale.




Sus