Luni, 22 Octombrie 2018
Luni, 22 Octombrie 2018


Kontakt



Am fost catalogată drept „trădătoare de neam și de limbă”, „revizionistă”, „vândută Budapestei”, întrebată chiar în numeroase ocazii cu cât sunt plătită să scriu ceea ce scriu și cât vreau să trec de cealaltă parte. De cealaltă parte a cui? A principiilor mele? A încrederii în ceea ce fac?



– În luna decembrie a anului 1895 frații Lumière au prezentat publicului larg una dintre cele mai importante invenții ale epocii: filmul. Iar în București această învenție a fost prezentață la doar 2 luni dupa premiera mondială. Dar clujenii când au văzut primele pelicule de film? Unde erau primele cinematografe? Și de ce a putut fi numit orașul nostru ,,Hollywood-ul transilvănean”? – Puteți afla răspunsurile la aceste întrebări și multe altele dacă veniți cu noi la o plimbare prin Cluj…



Într-o lume, în care mai toată lumea încearcă să-și dispute întâietatea, să-și accentueze prezența, fotografii de la Fotoclubul Prisma cutreieră prin lume cu ochii deschiși, surprinzând frumosul, făcând ca efemerul să se transforme în veșnicie. Iar în focusul aparatului lor este cultura.



,,Ca urmaș și moștenitor al acestui castel și nu numai, pot să afirm că se pot face multe lucruri folositoare comunității cu un castel sau o curie. Se poate amenaja ca și muzeu, sală pentru spectacole culturale, sală de nunți sau chiar cafenea. Un lucru e cert: trebuie să avem grijă de aceste clădiri, de aceste castele, curii, petru că a ținut de istoria noastră, e o parte din povestea noastră, din trecutul nostru, dar și de viitor. Nepoții noștri trebuie să vadă și să afle poveștile acestor clădiri monumentale cum le-am aflat si noi. Nu trebuie să le luăm acest lucru, ci să ocrotim, să avem grijă de aceste clădiri pline de povești.”



Spun acest lucru, deoarece rolul lui Abraham din filmul Saul fia (Fiul lui Saul) este interpretat de actorul maghiar clujean Molnár Levente, care – ca și cu câțiva ani în urmă colegul său clujean maghiar Dimény Áron în ecranizarea „Nobelului” lui Kertész Imre –, dovedește prin acest succes răsunător, într-o lume intolerantă, neîncrezătoare în propriile forțe, că a învăța de la grădiniță până la masterat în limba maghiară în Transilvania, nu îți va aduce niciun handicap în viață; ba, dimpotrivă, așa cum arată și această reușită.



În aceste zile, la Tăietura Turcului, KMDSZ (Organizația Studențior Clujeni Maghiari) a organizat a treia ediție a Picnicului de iarnă al studenților maghiari. Întrunirea a fost percepută ca un fel de repetiție generală pentru Ziua Studenților Clujeni Maghiari, un eveniment de anvergură și de blazon al organizației, care se desfășoară vara, adunând mii de studenți maghiari, care se întrec la diferite probe distractive – mai serioase sau mai „vesele”.



După ce învățătorul calvinist de la Turdaș, lângă Alba-Iulia, i-a atras atenția asupra unor cioburi de vase de lut decorate, găsite pe malurile Mureșului arheologa a început să sape. Prima mare realizare profesională a ei se leagă de aceste descoperiri de la Turdaș. În anul 1874 a găsit printre resturi de ceramică preistorică, figurine și vase de lut, semne ale locuirii umane din paleolitic. Cea mai importantă descoperire de la Turdaș erau însă primele urme de scriere din Europa de Sud-Est.




Sus