Joi, 23 Noiembrie 2017
Joi, 23 Noiembrie 2017


Kontakt



Îmi permit o confesiune. Trecând pe lângă Monumentul Memorandiștilor din Cluj, mi-a venit ideea de a compara această mișcare a memorandiștilor cu acțiunile organizațiilor tinerești maghiare din Cluj-Napoca, amândouă „organizații” militând – printre altele – pentru apărarea limbii materne.



Grupul Civic Musai-Muszáj a simțit valul de simpatie cu care este înconjurat în Cluj-Napoca și a continuat demonstrațiile de tip flashmob în Piața Karolina (Piața Muzeului) – organizând „picnic vesel de protest” pentru instalarea tăblițelor bi- respectiv trilingve.



Gesturile de amabilitate diplomatică, ceea ce contează foarte mult pe balanța manegementul comunicativ cu masele, erau destul de numeroase de ambele părți. De reținut pe acest plan cea a Ungariei, prin sprijinirea necondiționată a integrării României în structurile amintite – spunea fostul președinte al României.



Cu siguranță, imaginea de ansamblu a momentului martie 1990 este una tristă. Nimeni nu are motive să aibă aere de superioritate și să adopte o atitudine triumfalistă. Chiar dacă în stradă ungurii au învins, pe termen lung ei au fost cei care au pierdut mai mult. Din punct de vedere moral, agresiunea comisă împotriva ta nu justifică recurgerea la aceeași violență. Astfel, nu pot exista învingători în contextul violențelor de stradă petrecute atunci.



– Chiar în Târgu Mureș am observat că se afișează Órarend (Orar) în loc de Nyitvatartás (Orar) , ceea ce demonstrează că cei care au afișat-o, involuntar au folosit traducerea cuvântului românesc Orar. Un alt exemplu este definiția de Régiség (Vechime), ceea ce în limba maghiară nu are nimic comun cu „vechimea din câmpul muncii”, ci mai bine cu „Vechituri”. Sunt zeci de cazuri similare, care arată calea cum apar cuvinte ungurești gândite românește.



Am auzit voci zilele astea care spuneau că 15 Martie ar trebui să fie sărbătoare oficială în România. Sunt de acord, și nu doar 15 Martie, ci și alte sărbători ale sașilor ori ale altor minorități ar trebui incluse într-un calendar al sărbătorilor oficiale în România. Sărbătoarea națională însă este o altă problemă. 1 Decembrie este sărbătoarea românilor dar nu și a maghiarilor.



În iulie 1849, prin intermediul lui Nicolae Bălcescu, se ajunge la un compromis între Kossuth și Avram Iancu. Expresia acestui compromis a fost noua lege a naționalităților, care oferea o serie de concesii în privința învățământului și utilizării limbilor naționale în administrație.




Sus